Municipiul Brad – păstrător de tradiție și spiritualitate românească

Casa de miner din Țebea

În curtea muzeului este ridicată Casa de miner din Țebea așezată pe temelie scundă, realizată din piatră, iar pe aceasta se află tălpile casei construite din stejar. Această casă are pereții din bârne din lemn de brad care sunt dispuse orizontal și încheiate în așa fel încât formează sistemul coadă de rândunică. Are două încăperi, camera de locuit cu suprafața de 12,08 mp și cămara cu suprafața de 5,04 mp de-a lungul cărora se află prispa, adică târnațul cum se mai numește în această zonă. Ca să ajungeți pe prispă, trebuie să treceți printr-o portiță cu deschiderile duble.

Casa din curtea muzeului are acoperișul în 4 ape care după tradiție a fost realizat din paie de grâu. Din păcate, acoperișul nu a putut fi renovat în acest mod, ci a fost refăcut cu șindrilă.

Deocamdată, interiorul nu este renovat cu totul, mai e nevoie de realizarea tencuielii finale de lut și spoirea pereților cu var. Când lucrările vor fi terminate, activitatea va fi reluată pe deplin, însemnând învățarea și practicarea unor meșteșuguri tipice pentru această zonă, precum și organizarea șezătorilor.

Muzeul din Brad

Activitatea Expoziției de Istorie Locală și Etnografie Brad are loc într-o clădire care a fost ridicată între anii 1964-1965. Pe vechea stradă a acestui muzeu, în anul 1784, aproape de podul de pe Crișul Alb, istoria ne povestește întâmplarea când Crișan a stat de vorbă cu iobagii din Zarand care au venit la târg.

Când vorbim de Expoziția de Istorie Locală și Etnografie aceasta a fost reabilitată între anii 1985-1987, iar în luna ianuarie în anul 1988 a fost inaugurată. Muzeul deține 1.200 de obiecte de artă populară și etnografie precum uneltele caracteristice meșteșugurilor Țării Zărandului, alte unelte utilizate în agricultură, în prelucrarea lânii și a cânepii, diferite piese din lemn, textil, metal, instrumente muzicale, documente și altele. Aceste obiecte au fost colectate de la Ștefan Safian, colecționar brădean, iar în timp datorită unor donații și a achizițiilor realizate din satele din zonă, se poate spune că patrimoniul muzeului este întreg și reprezintă arta populară și etnografia Zărandului. Aici trebuie amintită mașina de spălat de la sfârșitul secolului al XIX-lea care a fost lucrarea țăranului Ioan Stoica din Ormindea și care în prezent se află într-un proces de restaurare. 

La momentul de față puteți vedea expoziția sub denumirea „Icoana pe sticlă-meșteșug, artă și har” unde sunt expuse icoane de Nicula, din Colecția M.C.D.R Deva. Pe lângă acestea se mai pot vedea ștergarele care au fost făcute de femeile pricepute ale locului, adevărate comori ale artei populare românești, care s-au folosit în viața de zi cu zi și la mari sărbători, pentru învelirea mâncării când se mergea pe câmp.

Pentru a atrage elevii, tinerii și părinții lor, în perioada vacanțelor de vară, la muzeu s-au organizat diferite ateliere. Atelierul de confecționare a hârtiei din deșeuri a fost coordonat de meșterul hârtier de la M.Ț.R., Răzvan Supuran. Au mai fost organizate și Atelierul de cusut tradițional și cel de pictură pe sticlă, iar în cadrul săptămânilor de „școală altfel” ale școlilor din zonă, muzeul a găzduit poeți populari, meșteri și alți invitați speciali. Poeta populară Ileana Neaga le-a citit poezie în grai, Petrică Mateș a demonstrat cum se confecționează fluierele, Petru Borza a arătat cum se fac oale la roată, Georgeta Dulgheru cum se obține aurul aluvionar, pe când Bufnilă Victoria împreună cu Matei Ana au arătat cum se coase o cămașă cu model „în cruci”. Încondeierea ouălor și bătutul de toacă s-au organizat pentru elevi pe timpul Postului Mare. Acest muzeu va organiza și în continuare întâlniri și diferite activități cu scopul de a promova și conserva valorile și tradițiile satului zărăndean, ne-a mărturisit Dușan Monica, muzeograf.

Dacă vreodată vă duce drumul pe aceste meleaguri, nu uitați să vizitați acest muzeu, care vă va întoarce în copilărie, cu gândul la casă, la bunici și tot ceea ce reprezintă tradiția, spiritul și valorile neamului românesc.