Întrebări frecvente despre șapă

Care este diferența dintre șapa autonivelantă și cea uscată?

Șapa clasică este un amestec care se așează manual sau mecanic. Constă dintr-un amestec de ciment, nisip și apă. Șapa autonivelantă are o așa structură chimică încât se varsă singură și se întinde uniform pe suprafața pe care este turnată. Șapa uscată, în schimb, este o baza din placi solide din carton, ipsos, fibre de diferite origini sau spumă, datorită cărora au o greutate specifică foarte mică. Plăcile sunt, desigur, montate și asamblate la fața locului printr-un proces uscat, așa-numita montare uscată.

Cât de groasă trebuie să fie șapa?

Grosimea șapei depinde de scop. Pentru spațiile interioare precum camerele de zi, bucătăriile și băile, se realizează de obicei o șapă de 3-5 cm grosime. Dacă doriți ca încălzirea în pardoseală să fie umplută cu o șapă și astfel să se creeze o pardoseală solidă, este recomandat ca aceasta să aibă o grosime de minim 5 cm, iar pardoseala finală să fie terazzo sau beton lustruit. Grosimea mai mare este utilizată pentru suprafețele exterioare precum terase și trotuare.

Cât durează să turnați șapa?

Timpul de turnare a șapei depinde de mărimea și complexitatea suprafeței și de tipul șapei în sine. Șapa umedă clasică este montată manual sau mecanic, ceea ce poate dura de la câteva ore la câteva zile, pe când lucrul cu șapa autonivelantă este mai rapidă, deoarece se extinde și se nivelează. Situația este similară cu șapa uscată, deoarece plăcile sunt montate pe rând și înșurubate și deci sunt imediat gata pentru prelucrare ulterioară și nu este nevoie să așteptați să se usuce.

Cum să preveniți crăparea șapei?

Timpul de uscare a șapei depinde de umiditatea și temperatura încăperii, precum și de grosimea șapei. Iarna, șapa se va usca mai lent din cauza temperaturilor exterioare mai scăzute sau nu se va usca deloc uniform, de aceea se recomandă să nu se lucreze la temperaturile sub 10°C. Dacă șapa este realizată într-un spațiu interior cu încălzire, se recomandă pornirea sistemului de centrală termică, chiar dacă lucrarea în apartament sau casă nu a fost încă finalizată. Șapa se usucă în funcție de grosimea acesteia și de materialul care va fi plasat peste ea ca acoperire finală a podelei. Pentru ceramică, piatră sau marmură sunt suficiente 20 până la 30 de zile de uscare, în timp ce pentru parchet sau laminat se recomandă 45 până la 60 de zile. Pentru ca șapa să se usuce uniform, se recomandă să asigurați suficientă ventilație și să deschideți ferestrele.

Cum să preveniți crăparea șapei?

Pentru a preveni crăparea șapei, trebuie să aveți grijă de grosimea și calitatea corespunzătoare a amestecului, iar înainte de aceasta să aveți grijă de pregătirea corectă a bazei și de metoda de aplicare a șapei. Este important să folosiți un amestec calitativ, să nivelați bine șapa și să urmați instrucțiunile producătorului pentru uscarea și întărirea amestecului.

Pe ce substrat se poate pune șapa?

Șapa este un material de construcție versatil, acesta fiind unul dintre cele mai mari avantaje. Prin urmare, șapa poate fi montată pe diferite substraturi precum beton, cărămidă, ipsos și scânduri de lemn sau poate fi folosită o grilă de nivelare.

Se poate instala încălzirea în pardoseală în șapă?

Da, încălzirea în pardoseală poate fi montată sub șapă - acest lucru mărește confortul locuirii și eficiența energetică a spațiului. Varianta montării în care țevile de încălzire în pardoseală sunt direct „extinse” cu șapa este de fapt cea mai calitativă și din punct de vedere tehnic cea mai recomandată, deoarece șapa acționează ca un acumulator de căldură care apoi se emite lent în spațiu.