Izolarea fundației, izolarea plăcii de fundație

Sfaturi de la AC HIDROTERASE SRL

De cât timp activați în domeniul hidroizolațiilor? Povestiți-ne despre cum ați început să lucrați în acest domeniu.

Am început bătălia împotriva infiltraţiilor în 1997, hidroizolând cu membrane bituminoase acoperişul Hotelului Athenee Palace de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Acolo am folosit membrane bituminoase cu ardezie albă, asortate cu nuanţele faţadei, produse în Franţa, la Siplast. A urmat apoi hidroizolarea acoperişului fabricii de morărit și panificație Băneasa Bucureşti, a teraselor de la DUCTIL Buzău şi a câtorva alte zeci, chiar sute de terase până acum, cred, hidroizolate cu membrane bituminoase. 
Lumea zice şi-n zilele noastre că “vrea să pună carton pe bloc”. Cartonul bitumat nu mai e de mult timp o soluţie garantată ani de zile! Acum montăm membrane bituminoase de calitate, rezistând în ploi, ninsori, îngheţ, ultraviolete, diferenţe importante de temperatură noapte-zi, minim 10 ani! Se montează prin lipire peste amorsă şi termosudură cu flacăra de la arzător, sau le fixăm mecanic şi le termosudăm la capete cu robot tip Varimat. S-a depăşit până şi problema îngreunării acoperişului. În vremurile noastre folosim un singur strat de membrană bituminoasă care îndeplineşte şi rolul de difuzie şi pe cel al barierei de vapori în locul celor 2 separate, arhicunoscute. S-a simplificat şi stratificaţia hidroizolaţiei finale peste şapă. Acum montăm ca strat de bază o membrană bituminoasă având pe dos canale, membrană ce asigură o minimă difuzie. Astfel ne limităm doar la 2 straturi de membrană bituminoasă ca hidrozolaţie finală în locul celor 3 din sistemul clasic, economisind în felul acesta şi timp, dar şi bani ca manoperă!

Acestea sunt singurele materiale pe care le folosiţi în hidroizolaţii?

Din 2006 am început să montăm membrane sintetice cum sunt PVC-ul, TPO-ul sau FPO-ul. Avantajul e că se folosesc într-un singur strat, deci nu îngreunează acoperişul, şi au culori deschise, gen gri deschis, ceea ce nu supraîncălzeşte terasa la fel ca acel negru al membranei bituminoase care atrage razele soarelui. La bazine am montat “la rece“, o membrană tip cauciuc, sintetică, EPDM. 
Am aplicat şi mortare hidroizolante, care cristalizează în beton, în băi, balcoane, pe pereţii unor fundaţii sau bazine. Am folosit vopsele hidroizolante, ranforsate sau nu cu bandă de armare, pentru etanşări sub ramele geamurilor sau la pragurile uşilor, acolo unde nu aveam loc să montăm membranele clasice.
Deci la ora asta piaţa oferă o gamă largă de materiale, membrane termosudabile sau pensulabile, injectabile, expandabile etc. în funcţie de cerinţele suportului la care se face hidroizolaţia.

 
Care sunt principalele provocări pe care le întâlniți pe teren la lucrări?

Cele mai mari probleme le-am întâmpinat la repararea acoperişurilor tip terasă. De cele mai multe ori, hidroizolaţia veche, care cedase în timp, fusese ulterior cârpită cu alte membrane sau chiar cu alte şape! Ne-am trezit că avem de decopertat şi pregătit suportul pentru noua hidrozolaţie mult mai greu decât estimasem iniţial, când decopertasem într-un colţ şi-i făcusem oferta clientului. Firmele de hidroizolaţii nu o duc aşa bine financiar, multă muncă dar bani puţini.
Pe de altă parte, clienţii acceptă mai greu lucrările suplimentare de care nu aveam cum să ne dăm seama până nu terminam decopertarea vechii hidroizolaţii! Când le arătăm de exemplu că nici scurgerile pluviale nu sunt cele potrivite şi trebuie înlocuite nu doar desfundate, se agaţă de motivul lipsei banilor şi se mai întârzie finalizarea noii lucrări.
O altă problemă ar fi şi momentul contractării. Deşi încep să curgă cererile de ofertă de pe la-nceputul primăverii, majoritatea cer începerea efectivă a reparaţiilor în toiul toamnei, după primele ploi mai serioase, speriaţi de venirea timpului prost. Toamna ne vedem nevoiţi să mai refuzăm clienţi, nu mai facem faţă!

Cu ce noutăți veniți în premieră pe piața din România și care sunt avantajele pentru clienți?

Recent am montat hidroizolaţia peste şapă pe terasa noii creşe din Oraşul Odobeşti, Jud. Vrancea, cu un singur strat de membrană bituminoasă. Aceasta e mai groasă decât membranele sintetice tip PVC, are 3,2 mm gros, dar una peste alta şi mai subţire decât sistemul clasic de hidroizolaţie bituminoasă, de minim 2 straturi care ajungea undeva la minim 6 mm grosime. Mai întâi am aşezat peste şapă un strat de separare din geotextil ca să împiedice înţeparea membranei de la vreun colţ de piatră sau alte resturi. Apoi membrana bituminoasă am fixat-o mecanic şi am termosudat-o cu robotul la capete. Beneficiarul a avut mai multe avantaje, a plătit mai puţine materiale, la fel, mai puţină manoperă deci a ieşit mai ieftin. Un alt avantaj pentru client, fiind doar geotextil şi un singur strat de membrană hidroizolantă, nu i s-a îngreunat acoperişul. Proiectantul a planificat de la-nceput şi montarea de panouri fotovoltaice, iar în acest scop a fost străpunsă terasa cu socluri suficient de rezistente pe care le-am etanşat individual, fie cu membrană bituminoasă, fie cu vopsea hidroizolantă, acoperindu-le în final cu un strat hidroizolant pensulabil protector, cu particule de aluminiu, care reflectă razele soarelui. Bineînţeles că s-a făcut şi proba de apă, inundarea timp de 72 ore, fără vreo problemă.
   
Ce sfaturi aveți pentru cei care doresc și au nevoie de hidroizolații în această perioadă? 

În primul rând le-am recomanda să apeleze la serviciile unei firme şi nu ale unor meșteri găsiți pe facebook, ce dispar fie după primirea avansului, fie după terminarea lucrării. Nu ni se pare corect să fim în concurenţă cu persoane care lucrează “la negru“, nefiscalizat. Degeaba facem oferte, vor fi oricum mai scumpe pentru că noi avem de plătit impozite şi taxe la stat. Bineînţeles că şi clientul are de ales, e tentaţia preţului mai mic, dar şi riscul să cedeze hidroizolaţia nouă după primele ploi şi să repare acelaşi acoperiş tot pe banii lui, a doua oară.
Între beneficiar şi prestator, firma de hidroizolaţii, e normal să se facă un contract cu obligaţii de ambele părţi, dar şi cu garanţia oferită pentru execuţia lucrării de minim câţiva ani. 
În al doilea rând, posibilii clienţi e bine să evite pe cât posibil toamna, când nu se mai poate face faţă la comenzi. Membranele hidroizolante de ultimă generaţie, de calitate, rezistă la -150 C, chiar şi -200 C şi se pot monta pe vreme uscată, fără vânt puternic, ploaie sau ninsoare, dar chiar şi iarna, preferabil la temperaturi pozitive.

Dl. Ştefan TARARACHE, Director executiv  AC HIDROTERASE SRL