1. Ce trebuie să știm despre parchet?

Pentru că podelele locuinței sunt foarte expuse la sarcini mecanice și chiar la agenți chimici, trebuie să alegem cu mare discernământ tipul pardoselii. Parchetul este singurul tip de pardoseală, care poate fi atât de frumos  renovat, încât să arate ca și nou.

Parchetele se diferențiază între ele mai ales în funcție de caracteristicile tipului de lemn din care sunt fabricate.

Duritatea – în camerele de zi, foarte frecvent folosite, trebuie să se monteze un parchet dintr-un tip de lemn mai dur. Parchetele marcate cu numere mari indică o duritate mai mare a lemnului și o rezistență ridicată împotriva deteriorării și uzurii.

Culoarea – parchetele pot avea culori foarte variate, chiar și dacă sunt din același tip de lemn. Vă sfătuim, să alegeți culoarea parchetului folosindu-vă de mostre suficient de mari. Trebuie să știți și că parchetul își va modifica culoarea în primele luni după montare, din cauza oxidării lemnului. Acesta este și motivul pentru care furnizorii nu vă vor putea garanta, că parchetul livrat va avea aceeași culoare cu nuanța aleasă în baza mostrelor.

Clasele de calitate –  în funcție de standarde interne sau generale, producătorii de parchete clasifică aceste produse în diferite clase (A,B,C,D,I,II,III, standard, rustic, extra...), care se stabilesc exclusiv în funcție de aspectul parchetului (textură, culoare...) și nu în funcție de calitatea producerii parchetului.

Stabilitate – umiditatea atmosferică relativă influențează asupra parchetului, care se poate dilata sau contracta. Anumite tipuri de lemn sunt mai stabile față de altele. Lemnul de fag și lemnul de arțar se deformează cel mai mult în prezența umidității. De aceea, nu se recomandă montarea unui parchet din lemn de fag sau de arțar în camerele expuse unor diferențe mari de temperatură sau care au montat un sistem de încălzire în pardoseală. În schimb, parchetele multistratificate pot fi folosite în combinație cu sistemele de încălzire în pardoseală, fiind suficient de stabile pentru aceasta.

Rezistența termică – cu cât mai scăzut este indicatorul rezistenței termice, cu atât mai potrivit este parchetul pentru a fi folosit în combinație cu un sistem de încălzire în pardoseală. În acest sens, vă sfătuim să alegeți un parchet din categoria parchetelor finite. Cele mai adecvate sunt cele mai subțiri și anume parchetele finite dublu-stratificate. Dar, atenție! Nu vă recomandăm să vă puneți parchet, în cazul în care folosiți un sistem electric de încălzire în pardoseală.

Protecția folosită – parchetele sunt lăcuite sau uleiate. Uleiul dă lemnului un aspect mai natural. Lacul poate fi strălucitor sau mat. Lacul este mai ușor de întreținut. Atunci când lacul se uzează, întreaga suprafață a parchetului trebuie să fie șlefuită și lăcuită din nou. Parchetele uleiate sunt mai greu de întreținut și pentru ele este necesar a folosi detergenți speciali. De asemenea, o dată la câțiva ani ele trebuie să fie din nou uleiate. Parchetele uleiate nu necesită însă o renovare completă. Porțiunile deteriorate se renovează prin șlefuire și prin aplicarea unui strat nou de ulei.

2. Montaj parchet – alegerea executantului și lucrările preliminare

Montarea parchetului este o lucrare exigentă, care necesită profesionalism și experiență. De aceea, vă recomandăm să căutați și să alegeți un montator de calitate, cu referințe bune. Cel mai bine este să căutați datele de contact ale unor meșteri iscusiți la prieteni și cunoscuți, care și-au pus parchet și au fost mulțumiți de calitatea montării. Trebuie să mai știți că și arhitecții cunosc parchetari buni. La fel și magazinele specializate în vânzarea parchetelor. Pentru că au multă experiență în domeniu, acestea vă vor recomanda numai parchetari profesioniști. O a treia variantă este să trimiteți o cerere pe portalul Daibau. În acest fel, veți primi de la noi mai multe oferte ale unor montatori experimentați și iscusiți. Atunci când veți stabili detaliile montării parchetului cu executantul ales, asigurați-vă că acesta va îndeplini următorii pași:

2.1. Verificările și măsurătorile prealabile

Cel puțin cu o lună înainte de montarea parchetului, trebuie să se facă verificări și măsurători la locație. În acest sens, suprafețele camerelor trebuie să fie măsurate cu exactitate și trebuie să se verifice starea suprafeței pe care urmează a fi montat parchetul, și anume dacă aceasta este netedă, compactă, solidă, curată, fără crăpături etc. De asemenea, mai trebuie să fie măsurată și umiditatea suprafeței și să se constate condițiile microclimatice. În urma măsurătorilor, este necesar a calcula bine cantitatea de parchet necesar, ca și de șipci marginale și de alte elemente adiționale. Termenul de livrare a materialelor poate fi de o lună sau poate chiar de mai multe luni. La vizitarea locației, executantul mai trebuie să verifice: dacă înălțimea șapelor este adecvată și ce fel de contact va avea parchetul cu pardoseala existentă. Dacă în locuință s-a montat un sistem de încălzire în pardoseală, trebuie să se execute la timp protocolul legat de încălzirea în pardoseală. Este recomandabil, ca înainte de montarea parchetului, orice alte eventuale lucrări de construcție să fie preponderent finalizate. După montarea parchetului se montează tocurile ușilor, șipcile marginale ale pardoselii și se execută văruirea sau zugrăvirea finală a pereților.

2.2. Pregătirea podelei

Pentru ca montajul parchetului să fie de calitate, trebuie să se pregătească în mod adecvat podeaua.

2.2.1. Curățarea podelei

Primul pas îl constituie curățarea podelei, de pe care trebuie să fie îndepărtată complet mizeria făcută de alți eventuali executanți - reziduuri de tencuială, mortar, pete de vopsea, ceară, uleiuri etc. Dacă podeaua nu este foarte bine curățată, parchetul va fi montat defectuos.

2.2.2. Duritatea podelei

Dacă șapa a fost executată corect, nu vor exista probleme legate de rezistența mecanică, stabilitate și lianți. Dar, dacă șapa nu este suficient de solidă, aceasta trebuie să fie întărită prin aplicarea unui produs special.

2.2.3. Lipsa denivelărilor podelei

Podeaua pe care urmează a fi montat parchetul trebuie să nu prezinte denivelări, protuberanțe, crăpături și nici să nu fie prea netedă sau prea aspră. Dacă podeaua nu îndeplinește aceste condiții, pe ea trebuie să se aplice un strat autonivelant. Pentru a alege corect tipul și grosimea masei autonivelante, se ține cont de sarcina mecanică la care va fi expusă pardoseala.

2.2.4. Șapa trebuie să fie uscată

Înainte de a monta parchetul, trebuie să ne asigurăm că șapa este deja uscată. În caz contrar, umezeala va rămâne sub parchet și din această cauză parchetul se va deteriora și se va ridica, iar straturile lui se vor desprinde unul de altul.

2.2.5. Temperatura și umiditatea camerei

Înainte de punerea parchetului, trebuie să se asigure condiții microclimatice optimale în locuință, pentru a se împiedica modificarea stării parchetului (contractare, întindere, întoarcere). Temperatura din cameră trebuie să aibă valori între 16℃ și 20℃, iar umiditatea relativă a aerului trebuie să fie între 45% și 65%.

2.2.6. Compatibilitatea cu eventualul sistem de încălzire în pardoseală

Eventualul sistem de încălzire în pardoseală trebuie să fie deconectat cu câteva zile înainte de a începe montarea parchetului sau trebuie să se reducă foarte mult temperatura de încălzire. După finalizarea montării parchetului, sistemul poate fi repornit, mărind gradual temperatura de încălzire(cu câte 3-5 ℃ pe zi) până la atingerea temperaturii dorite.

3. Tipuri de parchet

3.1. Parchet finit

Acest parchet este produs industrial și se vinde gata de montat și utilizat. Datorită numeroaselor straturi de lac sau ulei care i-au fost aplicate în fabrică, acest parchet este foarte rezistent la uzură. Este compus din două sau trei straturi de lemn. Stratul superior este din tipul de lemn ales și are, de obicei, grosimea de 3-4 mm, putând fi însă chiar mai gros. Stratul inferior sau cele 2 straturi inferioare sunt din lemn de conifere sau din placaj. Stratul inferior este tăiat în mai multe locuri, făcând parchetul mai rezistent la oscilațiile de temperatură. Parchetul finit prezintă stabilitatea cea mai ridicată în condiții de modificări drastice ale temperaturii. Din acest motiv, se recomandă folosirea lui în combinație cu sisteme de încălzire în pardoseală. Parchetul finit este rezistent la lovituri, simplu de întreținut și își păstrează culoarea originală.

3.2. Parchet masiv clasic

Parchetul masiv clasic poate fi executat din mai multe tipuri de lemn. Durata de viață a parchetului masiv este foarte lungă - chiar și de câteva secole - dacă este corect montat și prelucrat. În funcție de tipul podelei, parchetul masiv poate fi montat prin lipire sau poate fi bătut în cuie. În acest sens, putem avea fie o podea din lemn (în casele mai vechi) sau doar șapa. Plăcile parchetului clasic sunt executate din lemn masiv cu grosimea de 2-3 cm. Datorită grosimii sale, parchetul clasic poate fi șlefuit de mai multe ori pentru a fi renovat. Parchetul clasic este un bun termoizolator. În plus, pe el se merge ușor și confortabil.

3.3. Parchetul laminat

Datorită prețului său accesibil, parchetul laminat este la ora actuală din ce în ce mai utilizat. Acesta este făcut din lamele, legate între ele în plăci pătrate cu dimensiunile 15 cm x 5 cm. Parchetul laminat poate fi fabricat din lemn de stejar, fag sau frasin, dar mai poate fi și din lemn exotic (tec și wenge). Parchetul laminat produs industrial este solid și rezistent, având și un aspect plăcut.

3.4. Podeaua rustică

Parchetul rustic poate fi finit sau masiv. Plăcile au lungimea între 60 cm și 240 cm și lățimea între 11 cm și 20 cm. Parchetul rustic are, de obicei, grosimea între 14 mm și 22 mm și se fabrică de cele mai multe ori din lemn de stejar sau de frasin.

3.5. Pardoseli din lemn de mari dimensiuni

Parchetele de mari dimensiuni pot fi masive (clasice) sau finite. Plăcile au lungimea între 1-5 metri, lățimea între 9-30 cm și grosimea între 12-20 mm. Mărimea plăcilor din lemn iese în relief în camerele foarte spațioase. Aceste pardoseli sunt executate din lemn de molid, brad, măceș sau pin. Foarte adesea, acestea se montează în cabane și în mansarde.

4. Procedura de montare a parchetului

Există diferite moduri de montare a parchetului și diferite direcții de montare.

4.1. Direcția și modul de montare a parchetului

Atunci când se alege modul de montare de tip punte de vapor, plăcile se așază în paralel cu peretele, care are lungimea cea mai mare. Însă, dacă camera are o suprafață pătrată, direcția de montare se decide în funcție de  sursa de lumină naturală (ferestre, pereți vitrați...), parchetul montându-se perpendicular pe sursa de lumină. Dar, la deciderea direcției mai trebuie să se țină seama și de designul de interior planificat (căile de acces și de trecere, modul de amplasare a pieselor de mobilier...), ca și de aspectul estetic al camerei. Înainte de a începe montarea parchetului, trebuie să hotărâm de unde vom începe și unde vom încheia acest montaj și care va fi peretele în funcție de care vom alinia plăcile de parchet. Dacă avem un parchet cu un model special, cum ar fi parchetul încrustat, sunt necesare pregătiri suplimentare.

4.2. Produsele folosite pentru montarea parchetului

Adezivul destinat lipirii parchetului se alege în funcție de tipul acestuia din urmă. Dacă avem de lipit plăci mai mari sau dacă montăm parchetul pe o podea sub care s-a instalat un sistem de încălzire în pardoseală, vom folosi un adeziv poliuretanic cu două componente. Pentru alte tipuri de parchet se folosesc și adezivi pe bază de silan. Înainte de a aplica adezivul, șapa se tratează cu o soluție, care va face ca adezivul să adere mai bine pe șapă, îndepărtând și praful de pe ea și blocând umezeala. Această soluție trebuie să fie compatibilă cu adezivul folosit.

4.3. Montaj parchet finit

Montajul parchetului finit (deja uleiat sau lăcuit) se face în următorul fel: cu o mistrie specială se aplică adezivul pe suprafața-bază (pe șapă turnată sau uscată). Apoi se montează plăcile de parchet peste adeziv. Trebuie să aveți grijă a lăsa o distanță (rosturi) de 1 cm între plăcile de parchet și pereți, pentru că lemnul se dilată și contractă în funcție de umiditate. Aceste rosturi vor fi apoi acoperite cu șipci de lemn marginale. Este foarte important să nu murdăriți plăcile de parchet cu picături de adeziv. După terminarea montării, nu este permis a călca pe parchet cel puțin 24 ore. De fapt, trebuie să se evite a călca pe parchet și a îl supune la sarcini mecanice, dar și a nu crea pe el pete de lichide chiar și timp de o săptămână de la montare. În tot acest timp, nu se permite executarea de lucrări în aceste spații cu parchete nou montate.

4.4. Montaj parchet finit flotant

Parchetul finit flotant se montează în sistem click, fără adeziv. Pentru un confort mărit, o pardoseală mai moale și un mers mai silențios pe ea, sub parchet se montează în prealabil un strat de pâslă, de plută sau o folie. Acest parchet poate fi montat și peste pardoseli vechi din piatră, plăci ceramice sau peste un parchet vechi.

4.5. Montaj parchet clasic masiv

După montarea parchetului masiv pe suprafața podelei pe care s-a aplicat în prealabil adezivul, așteptăm câteva zile, al căror număr depinde de tipul de adeziv folosit și de prelucrările ulterioare necesare. Parchetul deja șlefuit și netezit în fabrică mai poate fi încă puțin șlefuit, după care se uleiază sau lăcuiește. Dar, trebuie să se țină seama de condițiile microclimatice din locuință. Podeaua de tip punte de vapor și restul parchetelor masive grosiere necesită o prelucrare complexă după montare. Această prelucrare este expusă în continuarea acestui articol.

4.6. Șlefuirea parchetului

După ce am așteptat suficient timp pentru uscarea adezivului, trebuie să șlefuim parchetul. Încredințați această lucrare unor meșteri pricepuți și experimentați, care dispun de mașini profesionale, pentru că parchetul trebuie să fie perfect netezit și nivelat. Nu veți putea ascunde șlefuirea imperfectă a parchetului, prin simpla aplicare a uleiului sau a lacului. Înainte de a șlefui parchetul, acesta trebuie să fie curățat și trebuie să se verifice și dacă acesta este bine lipit de podeaua inițială. Primul pas îl constituie șlefuirea parchetului cu hârtie abrazivă grosieră, cu granulație 36-40. Șlefuirea se face sub un unghi de 30 grade față de direcția fibrelor lemnoase. După șlefuirea întregii suprafețe în această direcție, parchetul se mai șlefuiește o dată, de data aceasta încrucișat, sub un unghi de 60 grade. La final, se șlefuiesc mecanizat și colțurile, marginile și suprafețele mai puțin accesibile. Al doilea pas constă în șlefuirea similară a parchetului cu hârtie abrazivă cu granulație 60-80, apăsând însă mai puțin pe suprafața parchetului. Urmează chituirea parchetului și netezirea finală, adică șlefuirea fină a acestuia. În această fază, parchetul se șlefuiește cu hârtie abrazivă cu granulație 100 (pentru lemn dur) sau granulație 120 (pentru lemn moale), obținându-se astfel netezirea completă a acestuia. Înainte a lăcui sau uleia parchetul, acesta trebuie să fie curățat foarte bine cu aspiratorul și cu o cârpă antistatică.

4.7. Lăcuirea parchetului

Aplicăm pe parchetul șlefuit și curățat un strat de lac de bază și apoi un strat de lac final. Înainte de aplicarea lacului final, trebuie să șlefuim întreaga suprafață a parchetului cu hârtie abrazivă cu granulație 120. Aplicarea lacului trebuie să se facă respectând instrucțiunile producătorului. Nu trebuie să se aplice straturi mult prea groase de lac, pentru a nu apărea probleme de suprapunere, încrețire, rigiditate. La ora actuală, pe piață se comercializează numeroase tipuri de lacuri, care sunt rezistente la influențele de mediu și nu afectează sănătatea. Lacul se alege în funcție de aspectul final dorit al parchetului, ca și de caracteristicile camerei.

4.8. Uleierea parchetului

Pe parchetul deja șlefuit și curățat se aplică ulei într-un strat uniform. Acest lucru se poate face în mai multe feluri: mecanizat, cu un trafalet, cu o pensulă sau cu o cârpă moale, respectând instrucțiunile producătorului. După uscarea și întărirea uleiului, suprafața parchetului poate fi fin șlefuită, după care se aplică încă un strat de ulei. Pe lemnul neprelucrat trebuie să se aplice în mod obligatoriu două straturi de ulei.