1. Lucrările de zidărie

Lucrările de zidărie constau în așezarea de elemente individuale - cum ar fi: cărămizile, bolțarii din beton, bolțarii din piatră etc. - de cele mai multe ori pe mortar de ciment, care le leagă împreună, creându-se astfel o structură uniformă și solidă. Pereții și podele zidite au un aspect vizual frumos și prețuri economice. Munca de zidărie este, de obicei, destul de istovitoare din punct de vedere fizic. Datorită proprietăților cimentului, betonului, cărămizii sau ale pietrei, construcțiile zidite sunt, în general, durabile și necesită puțină întreținere.

1.1. Perspectiva istorică

Piatra, cărămida, mortarul și betonul sunt materialele folosite de zidari. Dintre toate aceste materiale, cea mai de bază și primordială este piatra, care poate fi utilizată la construirea de drumuri, ziduri sau pereți, cu sau fără utilizarea mortarului de zidărie. Nici cărămida nu rămâne mult în urma pietrei în istoria construcțiilor. Apoi, oamenii au descoperit că argila și nisipul pot fi amestecate și modelate în elemente de construcție pătrate sau dreptunghiulare, care pot fi montate una peste alta. Undeva de-a lungul acestei cronologii, s-a constatat, de asemenea, că un liant ca mortarul accelerează și facilitează realizarea de construcții. Primii lianți folosiți de oameni în domeniul construcțiilor au fost nămolul simplu, după care s-a trecut și la folosirea varului și nisipului. Componenta de bază a mortarului modern este cimentul Portland, care este și ingredientul activ al betonului.

1.2. Construcțiile zidite necesită baze dure respectiv fundații

Toate materialele utilizate în domeniul zidăriei au în comun faptul că sunt grele și solide și, prin urmare, se pot fisura sau crăpa. Dacă suprafața, pe care este așezată structura de zidărie, se poate mișca, cărămizile se vor fisura în cele din urmă. De aceea, toate zidurile trebuie să fie construite pe suprafețe stabile și solide sau pe terasamente comprimate. În majoritatea cazurilor, fundațiile trebuie să fie construite la adâncime, sub zona de îngheț a pământului. Și aceasta pentru că atunci când pământul îngheață, apa din el se transformă în gheață și se extinde. Acest fenomen poate provoca ridicarea clădirilor sau crăparea materialul rigid de zidărie.

1.2.1. Fundații bandă și fundații placă

Structurile de zidărie sunt construite pe fundații bandă sau fundații placă. În majoritatea cazurilor, prin zidărit se construiesc structuri din beton armat, deși se mai poate zidi și cu pietriș compactat sau piatră zdrobită. Fundațiile sunt întotdeauna mai largi decât zidurile construite, distribuind greutatea fiecărui zid pe o suprafață mai mare ca a zidului, pentru a preveni afundarea neuniformă și crăparea acestuia. Lățimea fundației bandă depinde de greutatea, pe care trebuie să o susțină și de capacitatea portantă a solului. Cele mai multe fundații de tip bandă au lățimea de două ori mai mare decât adâncimea. Acestea oferă o adâncime suficientă pentru ca baza să poată acționa ca suport în susținerea greutății construcției.

1.2.2. Execuția fundației

Plăcile din beton, precum și benzile din piatră sau cărămidă, trebuie să fie sprijinite pe un teren solid, dar în loc de a avea o fundație de beton, ele se sprijină pe piatră zdrobită. La fel ca și fundațiile, piatra zdrobită distribuie uniform greutatea (de exemplu, a unei mașini) pe sol. Nisipul asigură și drenarea apei și formează o suprafață portantă mai mult sau mai puțin uniformă, destinată susținerii structurii superioare. De asemenea, nisipul face ca betonul, piatra sau cărămida să se deplaseze transversal deasupra acestuia. Întreaga structură se dilată și se contractă odată cu schimbările de temperatură și, dacă este obstrucționată în cadrul acestor procese, se va crăpa.

1.3. Ce este betonul?

Betonul folosit pentru fundații este un amestec de pietriș, nisip și ciment Portland. Cimentul Portland este o combinație de lut și calcar, ars la o temperatură foarte ridicată și apoi măcinat într-o pulbere fină. Apa se adaugă la această pulbere pe șantier. Cimentul Portland amestecat cu apă se leagă cu nisipul și pietrișul într-un singur amestec. În același timp, apa reacționează chimic cu cimentul Portland și întregul amestec începe să se solidifice. Doar o cantitate minimă de apă trebuie adăugată la amestec, pentru că excesul de apă ar slăbi betonul obținut în final. Betonul necesită aproximativ 28 de zile pentru a se usca și întări complet. Dar, pe suprafețele din beton se poate păși după o perioadă de 12 până la 24 de ore de la turnare.

În funcție de scopul betonului, la amestec se pot adăuga diferiți aditivi. Fibrele reduc posibilitatea ca betonul să se fisureze sau crape. Substanțele care înmoaie betonul facilitează adăugarea unei cantități reduse de apă, deși betonul astfel format este utilizabil. Anumiți aditivi încetinesc procesul de întărire a betonului, lucru care poate fi foarte folositor în condiții de temperaturi atmosferice ridicate, când există pericolul ca betonul să se întărească prea rapid și să se crape. În schimb, există și aditivi, care accelerează întărirea betonului. Aceștia sunt utili în sezonul rece, când betonul se usucă destul de încet. Pentru proiectele mai mari, betonul se comandă de obicei de la o uzină de beton, care îl va transporta în cisterne speciale pentru a îl livra pe șantier. O cisternă de beton are capacitatea de aproximativ 10 metri cubi de beton umed sau aproximativ 20 de tone de material. Lucrările, care necesită mai puțin de un metru cub de beton, se fac de obicei prin amestecarea manuală a amestecurilor de beton, care se cumpără ambalate în saci.

1.4. Ce este mortarul?

Mortarul este un amestec de ciment Portland și nisip și este utilizat pentru construirea de ziduri din bolțari de beton, cărămidă sau piatră. Mortarul tradițional conține, de asemenea, var, care face mortarul mai lipicios. Mortarele folosite înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea, erau compuse doar din var și nisip. Mortarele folosite la ora actuală conțin și aditivi fără var, pentru că astfel betonul capătă proprietăți utile. Aceste mortare au compoziții variate, fiind concepute separat pentru zidirea cu cărămizi, bolțari din beton sau bolțari din piatră.

1.5. Tipuri diferite de materiale de zidărie

Dacă construcția este realizată din bolțari și mortar, atunci lucrarea se încadrează în categoria lucrărilor de zidărie. Mortarul joacă un rol important pentru structurile zidite și acționează ca un adeziv sau un liant, care încheagă solid întreaga construcție. Mortarul este disponibil în mai multe versiuni și poate avea grade diferite de rezistență.

1.5.1. Cărămida

La ora actuală, cărămida este cel mai popular material de zidărie. De asemenea, cărămida este rezistentă și are un aspect frumos. Are o durată de viață îndelungată și este mereu la modă. Cărămizile sunt disponibile într-o varietate de versiuni, de la texturi și culori mai tradiționale și până la cele moderne. Cărămizile pot fi așezate în moduri diferite și conform unor modele variate. Cărămizile sunt, de obicei, făcute din lut, nisip, apă și, uneori, var sau cenușă. Diferite tipuri de cărămizi pot conține ingrediente diferite, care sunt amestecate și apoi presate într-o matriță. Odată ce cărămizile sunt bine modelate, acestea se introduc într-un cuptor foarte fierbinte, pentru a fi coapte și astfel transformate în material de construcție solid.

1.5.2. Piatra

La realizarea zidurilor de piatră pot fi utilizate două tipuri de pietre: prelucrate sau neprelucrate. Pietrele prelucrate au dimensiuni mai uniforme și texturi variate. Piatra brută sau grosieră creează un aspect mai rustic și nu se zidește neapărat conform unor modele. Piatra brută oferă un aspect mai autentic sau natural, care poate fi mai dezordonat, dar creează, de fapt, un rezultat minunat.

1.5.3. Bolțarii din beton

Bolțarii de beton sunt așezați la fel ca și cărămizile, fiind presați unul de altul într-o formă frumos aranjată. Deoarece bolțarii din beton sunt mult mai mari decât cărămizile, este nevoie de mult mai puțin timp pentru a îi așeza. Datorită acestei proprietăți, dar și a altora, elementele de zidărie din beton sunt materiale de construcție foarte populare. De obicei, acestea sunt mai accesibile din punct de vedere financiar și rezistente la foc. Bolțarii din beton sunt disponibili într-o varietate de dimensiuni și forme – unele chiar speciale. De aceea, bolțarii din beton sunt un material de construcție foarte versatil. Clădirile mai mari - cum ar fi școlile, fabricile și clădirile rezidențiale - sunt adesea realizate din bolțari din beton.

2. Alegeți o firmă specializată în lucrări de zidărie profesionistă!

2.1. Putem executa singuri lucrările de zidărie?

Majoritatea lucrărilor de zidărie sunt lucrări, care pot fi executate doar de către profesioniști. Pentru proiecte mai mari, pe lângă faptul că este nevoie de cunoștințe și experiență perfecționate de-a lungul anilor, este nevoie și de mașini grele și unelte specializate. Zidăria este, în general, considerată a fi o meserie mai accesibilă. Acesta este motivul pentru care multe persoane neinstruite în acest domeniu, se avântă să zidească diferite structuri. Dar, zidăria nu este o muncă ușoară, mai ales dacă aveți de gând să construiți pereți portanți, de exemplu. De aceea, cel mai simplu mod de a obține rezultate excelente este acela de a angaja o firmă de zidărie profesionistă pentru executarea proiectului, pe care îl aveți. De asemenea, aceasta este și cea mai rentabilă opțiune, deoarece execuția va fi în acest mod rapidă, iar posibilitatea de apariție a erorilor va fi redusă. Cu toate acestea, există multe lucrări de zidărie pe care, cu puțină abilitate, le putem face noi înșine. De exemplu, realizarea/pavarea unei alei de grădină, poate fi un proiect de tipul ”Construiește singur”. Sau o serie de reparații de zidărie, pe care un om îndemânatic, le poate face bine singur, cu câteva unelte și produse potrivite. De exemplu, repararea tencuielii deteriorate, execuția de patch-uri din beton sau refacerea unei plăci de beton uzate sau a trotuarului. Bolțarii prefabricați din beton deschid posibilități și pentru montarea în pereți a șemineurilor ​​sau construirea teraselor etc.

3. Tipuri de lucrări de zidărie

Sintagma ”lucrări de zidărie” este utilizată foarte pe larg și nu este întotdeauna pe deplin înțeleasă. Construcția din zidărie include tot ceea ce se realizează prin îmbinarea diferitelor materiale cu ajutorul mortarului. Mortarul este un amestec de ciment care, atunci când este uscat, acționează ca un liant pentru clădiri și structuri din cărămidă, beton, piatră, marmură și alte materiale. Materialele pentru zidărie pot fi artificiale sau naturale. În continuare, vă vom explica diferitele tipuri de lucrări de zidărie și vă vom oferi răspunsuri cu privire la fiecare dintre acestea.

3.1. Zidăria ca placare a suprafețelor sau ca realizare de construcții

Placarea pereților și a podelelor are, de obicei, un scop estetic, spre deosebire de construirea de ziduri sau de alte structuri solide și portante. Astfel de lucrări includ placarea și lipirea de materiale pe suprafața exterioară a pereților portanți sau a zidurilor și podelelor. Un zid portant poate rezista atât sarcinilor, la care este supus, cât și agenților externi; este de sine-stătător și nu este fixat de nimic altceva.

3.2. Tipuri diferite de lucrări de zidărie

Deși există încă profesioniști instruiți, care pot efectua lucrări de zidărie de orice tip, în general, această profesie devine din ce în ce mai specializată. Lista extinsă de lucrări de zidărie de mai jos ne indică, că fiecare tip de lucrare de zidărie necesită cunoștințe de specialitate și multă experiență.

Iată câteva dintre lucrările de zidărie:

- zidirea cu cărămizi și cu alte elemente de construcție;

- construirea și repararea coșurilor de fum;

- renovarea și repararea zidurilor din cărămidă;

- zidirea cu piatră și mortar sau zidirea fără mortar (uscată);

- turnarea fundațiilor, a plăcilor de fundație, a coloanelor, a plăcilor de etaj etc.;

- repararea suprafețelor din ciment;

- execuția suprafețelor din ciment;

- execuția cofrajelor;

- execuția hidroizolațiilor;

- construirea zidurilor din piatră sau din cărămidă, a zidurilor de susținere, a coloanelor, a structurilor decorative sau funcționale;

- placarea pereților cu piatră naturală sau piatră artificială;

- tăierea betonului;

- instalarea/renovarea frontoanelor ornamentale din calcar sau piatră naturală și a detaliilor arhitecturale;

- construirea de drumuri din piatră sau beton, de terase, montarea de grătare exterioare, șemineuri și scări;

- pavarea curților;

- turnarea scărilor din beton;

- construirea de căi de acces din beton, piatră sau asfalt;

- restaurarea patrimoniului clădirilor, care include recrearea materialelor și a desenelor originale, inclusiv a mortarelor colorate.

4. Cum se construiește un zid din cărămidă

4.1. Cantitatea de cărămizi

Bineînțeles, că dacă doriți să vă apucați de zidărie, cel mai bine este să alegeți pentru început un proiect mic, ca să exersați abilitățile de bază, pe care trebuie să le aibă un zidar. De exemplu, construirea unui zid în grădină este un început minunat pentru aceasta. Înainte de a începe lucrarea, trebuie să calculați de câte cărămizi veți avea nevoie. Acest lucru se face ținând cont de dimensiunile cărămizilor și ale straturilor de mortar. Dimensiunile standard ale cărămizii sunt 215 mm x 102,5 mm x 65 mm, iar un strat de mortar are o înălțime de 10 mm. Deci, pentru a calcula cantitatea corectă de material, luați în considerare următoarele dimensiuni: 225 mm x 102,5 mm x 75 mm. La cantitatea astfel obținută adăugați un surplus de aproximativ 5%, pentru eventualele pierderi de material.

4.2. De ce fel de unelte veți avea nevoie?

Pentru a construi un zid, veți avea nevoie de următoarele unelte:

- o mistrie pentru cărămidă;

- un panou vechi de cofraj;

- o bandă de măsurare;

- un instrument de măsurare a orizontalității;

- corzi sau sfoară;

- o lopată;

- un ciocan mare din fier;

- un bolster;

- o perie tare.

4.3. Construirea unui zid din cărămidă în 11 pași

Pasul 1: Începeți construirea zidului din colțuri

Mai întâi, așezați cărămizile la ambele capete ale zidului,  unde se vor afla  stâlpii. Acest lucru trebuie să fie făcut după pregătirea fundației, dacă aceasta este necesară. Utilizați o sfoară între cele două cărămizi marginale, la înălțimea cărămizii, pentru a alinia rândul de cărămizi perfect orizontal.

Pasul 2: Amestecați mortarul

Pe vechea placă de cofraj (OSB) turnați cinci lopeți de nisip și o lopată de ciment. Amestecați acest amestec cu lopata, până ce capătă o culoare uniformă. Formați o adâncitură (cavitate) în amestec, turnați apă în ea și amestecați. Repetați până când textura devine netedă și cremoasă, dar nu prea curgătoare.

Pasul 3: Aplicați primul strat de mortar

De-a lungul sforii aplicați apoi 1-2 cm de mortar. Începând de la un capăt, așezați prima cărămidă și presați-o ușor pentru a o așeza în maltă. Puneți maltă pe o latură a cărămizii următoare și lipiți-o de prima cărămidă. Folosiți o sfoară pentru a așeza cărămizile în linie dreaptă.

Pasul 4: Construiți stâlpi din cărămidă

În punctele în care doriți să înceapă stâlpii, așezați cărămizile pe lateral, la capătul zidului. La construirea unui zid, fiecare stâlp succesiv de cărămidă trebuie să fie așezat în direcția opusă.

Pasul 5: Tăierea unei părți din cărămizi

Când construiți stâlpii, pe anumite părți va trebui să așezați doar câte o jumătate de cărămidă. Pentru a tăia cărămida pe jumătate, așezați-o pe o latură, poziționați dalta în locul în care doriți să despicați cărămida și loviți-o puternic cu un ciocan. Cărămida ar trebui să fie înjumătățită deja din prima lovitură.

Pasul 6: Stâlpii trebuie să fie întotdeauna mai ridicați cu un nivel

Stâlpii trebuie să fie întotdeauna mai ridicați cu cel puțin un rând de cărămizi față de restul peretelui. Pentru a vă asigura că îi construiți în linie dreaptă, folosiți-vă de o sfoară. Capătul fiecărei cărămizi trebuie să fie peste mijlocul rândului inferior.

Pasul 7: Asigurați-vă că rosturile au o grosime de 10 mm

Rosturile orizontale și verticale din mortar trebuie să aibă o grosime de 10 mm. Pentru cărămizile obișnuite, distanța dintre partea de sus a cărămizii superioare și partea de sus a cărămizii inferioare ar trebui să fie 75 mm.

Pasul 8: Finalizarea stâlpilor

După ce ați ajuns la vârful stâlpilor, puteți crea un finisaj atractiv la un cost mai mic, așezând cărămizile în stratul de mortar pe lateral.

Pasul 9: Finalizarea zidului

Pentru un finisaj interesant al zidului de cărămidă, întoarceți cărămizile și așezați ultimul rând pe verticală. Folosiți-vă de încă o sfoară, pentru a așeza cărămizile în linie dreaptă și uniform.

Pasul 10: Cum se finalizează rosturile?

Finalizați rosturile, utilizând o unealtă rotundă sau o lingură pentru a îndepărta excesul de mortar și a crea un finisaj frumos al acestora. Începeți cu rosturile orizontale și continuați cu cele verticale - în acest fel, este mai ușor să îndepărtați excesul de mortar.

Pasul 11: Curățați cărămizile

La sfârșit, curățați cu atenție zidul. De asemenea, trebuie să curățați orice pată de mortar de pe sol, înainte ca mortarul să se usuce. Cimentul poate fi spălat de pe sol cu apă. Aveți însă grijă ca în acest fel să nu murdăriți zidul abia construit!