Pentru zona

    Județul Teleorman, Alexandria – drumul spre cultură, relaxare, agrement

    Articolul a fost citit chiar de 1557+ utilizatori
    Județul Teleorman, situat în regiunea istorică Muntenia, are ca reședință de județ municipiul Alexandria. Prin Teleorman, județ cu mare vechime, trec râurile Dunărea, Oltul, Vedea, Teleorman și Călmățui. Fiind așezat în sudul țării, județul Teleorman se află la granița cu Bulgaria. Mai este învecinat de județele Argeș, Dâmbovița, Giurgiu și Olt. Având o istorie lungă, municipiul Alexandria se poate mândri cu numeroase monumente istorice, clădiri ambientale, și, spre bucuria iubitorilor de natură, cu numeroase grădini publice și parcuri. Prin intermediul articolului de mai jos încercăm să vă oferim o imagine de ansamblu a acestor minunate locuri. Sperăm să vă stârnim interesul și curiozitatea. Sursa fotografiei: arhiva parohiei bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.

    1. Monumente istorice 

    1.1. Catedrala „Sfântul Alexandru”

    Catedrala „Sfântul Alexandru” a fost construită în perioada anilor 1869 și 1898 în stil bizantin și romanic. În anul 1836 a fost ridicată biserica din lemn cu hramul ”Sfântul Alexandru”, dar fiind neîncăpătoare, s-a ridicat catedrala pe care o știm astăzi. În anul 1996, odată cu înființarea Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, biserica Sf. Alexandru a fost numită Catedrala Episcopală. Din anul 2004, Catedrala a fost clasată drept monument istoric. 

    Catedrala
    Catedrala „Sfântul Alexandru”, sursa foto: arhiva Muzeului Județean Teleorman

    Din punct de vedere al arhitecturii despre Catedrală putem spune că are 42 de metri lungime, 26 metri lățime. Interiorul are forma de cruce, pe când exteriorul este sub formă de navă, iar intrarea este împodobită în stil corintian. Catedrala este construită cu două turle deasupra pronaosului, iar acolo sunt așezate clopote și ceasuri. Interiorul este realizat din pictura murală în stil bizantin și catapeteasma în stil neogotic, de către pictorii Constantin Artachino, Constantin Pascali și Ștefan Luchian. Pe lângă picturi, tot în același an 1898, a fost montată și pardoseala din marmură mozaicată. În urma cutremurului din anul 1940, pictorii Constantin Artachino și Ștefan Panciu au restaurat frescele.

    1.2.  Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”

    Această biserică construită între anii 1842 și 1845, împodobește orașul și este considerată una dintre cele mai frumoase biserici situate în municipiul Alexandria.

    biserica-1930.jpg
    Biserica „Sfiții Apostoli Petru și Pavel”, anul 19330, sursa foto: arhiva parohiei bisericii

    Arhitectul Cristofi Cerchez a refăcut biserica între anii 1902-1904, primind forma unei cruci, cu patru turle. Aparține stilului bizantin. Pe pereții exteriori de la intrare sunt pictați Sfinții Apostoli Petru și Pavel, încadrați de Cuvioasa Paraschiva și Sf. Haralambie. Planul bisericii este triconic, având trei abside legate între ele cu dreptunghi, alcătuind pronaosul și naosul. Pridvorul bisericii are stâlpii circulari și capiteluri ornamentale din ipsos și este un pridvor deschis. Interiorul este împărțit în trei părți: altar, naos și pronaos, exteriorul fiind din tencuieli cu mortar de ciment și profile trase din tencuială. Cornișele de împletitură din ceramică reprezintă ornamentarea zidurilor exterioare, iar aproape de streașină este amplasată o altă cornișă, de teracotă, care înconjoară biserica.

    biserica-2022.jpg
    Biserica „Sfiții Apostoli Petru și Pavel”, anul 2022, sursa foto: arhiva parohiei bisericii

    În interior se află icoanele Sf. Treime și a Maicii Domnului, din anul 1865, icoana Sf. Tiron, din anul 1907. Despre trei icoane nu există date, nu sunt semnate, a Mântuitorului, a Maicii Domnului și a Nașterii Domnului. Biserica nouă a fost pictată de către ucenicul școlii Tătărăscu, pictorul Gheorghe Ioanid, care a realizat și icoanele catapetesmei. În perioada anilor 1971 și 1974, pictorii Virginia Videa și Nicolae Brana au refăcut picturile, iar tot în această perioadă a avut loc și renovarea acoperișului, consolidarea soclului, repararea zidurilor și zugrăvirea exteriorului. Șarpanta din lemn are învelitoare din tablă zincată. Stilul bizantin al bisericii se reflectă și în construcția cupolei centrale de deasupra naosului și a cupolelor secundare pe pronaos, supraînălțate prin turle.  

    1.3. Conacul Victor Antonescu

    Conacul Victor Antonescu este format din trei edificii și anume: Casa cu foișor, Capela – cavou al familiei Antonescu (clasate ca monumente) și Conacul Propriu-zis (neclasat ca monument) ridicate la începutul secolului al XIX-lea. Victor Antonescu (1871-1947) a fost doctor în drept, magistrat, profesor de drept, politician, director al BNR (1907-1913) și a mai deținut portofolii ministeriale, precum Finanțe, Justiție și Externe. 

    conac-poza.jpeg
    Conac, sursa: arhiva PMA, foto Cătălin Lincan

    Despre capelă putem spune că este unicat în România, ridicată în anul 1936 de către soții Eliza și Victor Antonescu. A fost proiectată după capela regală Stella Maris de la Balcic, planurile fiind primite de la regina Maria. Capela este construită cu elemente din mai multe stiluri, precum brâncovenesc, decorată cu cărămidă, interiorul fiind îmbrăcat în frescă. Aici trebuie amintite frescele de o mare frumusețe care îi reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul și cele cu chipul ctitorilor Victor și Eliza Antonescu. Capela are doar naos și altar, ceea ce este tipic pentru arhitectura bizantină. Pictura neobizantină a fost realizată în anul 1942 de Dimitrie Bascu, iar sculptorul Boris Caragea a sculptat din piatră sarcofagul. Acoperișul are forma unei bolți arcuite.

    capela.jpg
    Capela, sursă foto: https://www.crestinortodox.ro/ 

    Conacul este o casă în stil brâncovenesc, dar îmbină elemente din mai multe stiluri: renascentist, bizantin, baroc, oriental. Are pridvor deschis format din coloane și balustrade. Fiind în proprietate privată, Conacul Victor Antonescu poate fi vizitat doar cu acordul proprietarilor. 

    Sursa: arhiva PMA, foto Cătălin Lincan
    Sursa: arhiva PMA, foto Cătălin Lincan

    Foișorul are elemente din stilul brâncovenesc, precum arcadele trilobate, pridvoarele, coloanele, arcele și ornamentele vegetale. Acoperișul are panta înclinată și streașina proeminentă având un rol decorativ, nu doar de protejare. Clădirea foișorului conține elemente din arhitectura populară românească.

    2. Clădiri ambientale

    2.1. Centrul Multifuncțional pentru Tineri

    Centrul Multifuncțional pentru Tineri, sursă foto: Primăria Alexandria

    Centrul Multifuncțional pentru Tineri are ca scop găzduirea și organizarea manifestărilor culturale, evenimentelor naționale și internaționale și educarea tinerilor. De asemenea, sprijină și activitățile locuitorilor vârstnici. Aici se desfășoară manifestări cultural-artistice care promovează orașul Alexandria, și aici putem enumera: festivaluri, seri turistice, filme, expoziții și multe altele.

    2.2. Complexul de Agrement Vedea (ștrand)

    Acest complex este alcătuit din teren, construcții, instalații și dotări aferente cum ar fi saună, jacuzzi. Complexul de odihnă și recreere pune la dispoziție utilizarea gratuită pe perioada vacanței elevilor și sportivilor cu Premiul I, II sau III la olimpiade din faza națională sau Premiul I, II sau III campionatele naționale, europene sau mondiale, cu adeverințele eliberate de la școală sau de la clubul sportiv. Copiii cu handicap și persoanele care îi însoțesc, la fel și adulții cu handicap grav sau accentuat împreună cu persoanele care îi însoțesc, primesc bilete gratuite.

    complex-de-agrement.jpg
    Complexul de agrement Vedea, sursă foto: Primăria Alexandria

    3. Grădini publice și parcuri

    3.1. Parcul ”Pădurea Vedea”

    Acest parc este o zonă de agrement care oferă plimbări pe malul lacului Vedea, vizite la mini grădina zoologică din pădure, un loc potrivit pentru grătar și loc de joacă dotat cu balansoare și tobogane. Pentru sportivi, dar și pentru cei ce se recreează există mai multe terenuri de fotbal, baschet, pistă de role și skateboard. 

    ternuri.jpg
    „Pădurea Vedea”, terenuri, sursă foto: Primăria Alexandria

    Parcul este deosebit de frumos fiind traversat de Râul Vedea, cu lungimea de 244 km.

    parc.jpg
    „Pădurea Vedea”, terenuri, sursă foto: Primăria Alexandria

    De asemenea, pe Râul Vedea turiștii și pescarii pot trăi experiențe inedite, prin participarea la evenimentul anual organizat de Descoperă Romania Alexandria, eveniment organizat în parteneriat cu Primăria Alexandria și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Acest eveniment promovează patrimoniul hidrografic local dar și național, având drept scop apropierea oamenilor de natură, prin activitățile de vâslire. Este o parte a proiectului ”Comunitatea apelor – Apele Unite ale României”, care se desfășoară în fiecare an în perioada sărbătorii „Zilele Alexandriei”. Se organizează deja din anul 2013, la inițiativa Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, incluzând mini-festivaluri pe apă în mai mult de 10 orașe din România. 

    vaslit.jpg
    Eveniment pe Râul Vedea, sursă foto: Primăria Alexandria

    Vă invităm să vizitați Alexandria, în special acest frumos eveniment și să adunați un bagaj plin de amintiri pozitive și calde. Ceea ce contează sunt trăirile noastre!

    eveniment.jpg
    Participanții la eveniment, sursă foto: Primăria Alexandria

     

    1557
    Autorul: Revista Daibau

    Cum v-au fost de folos aceste informații?


    Idei de amenajare a casei

    O revistă cu idei proaspete și sfaturi din partea autorilor noștri pentru amenajarea spațiului de locuit.