Fetești – biserici și poduri minunate

Vasile Pârvan, istoric, arheolog, epigrafist și eseist, a scris următoarele privind vechimea localității: ,, se deduce că trebuie să aibă o existență din timpurile cele mai vechi, daco-romană, pe considerentul că Dunărea ca acces de locomoție între Lichirești (Călărași), Șocariciu (Unirea), Țâmbureni (Borcea), Fetești și orașul numit Piua Pietrii, care era un centru bine dezvoltat industrial, precum și drumul ce lega aceste localități pe uscat, erau cunoscute de către negustorii ce făceau comerț cu orașele de la gurile Dunării : Brăila, Galați, Tomis ”  și ,, Dunărea și acest drum însemnat și în unele hărți militare din Rusia de odinioară”.

Parohia Fetești Oraș - Biserica Adormirea Maicii Domnului

Cândva, în satul Fetești, în locul unde este acum biblioteca și monumentul eroilor, a existat o biserică din lemn cu pridvor, până în anul 1884, moment când s-a sfințit biserica de azi. La parohia veche se mai pot vedea ușile vechi împărătești din lemn, însă Octoihul existent din anul 1792, a fost predat muzeului Mănăstirii din Slobozia. 

În anul 1881 s-a construit biserica actuală cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Construcția a fost realizată de meșterul Constantin Gheorghiu și girantul constructorului șef, Gheorghe Filip. Biserica a fost pictată între anii 1883 și 1884, de către pictorii Al. Teodorescu și Mihail Dragomirescu.

Biserica actuală, cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în anul 1881 de către meșterii Constantin Gheorghiu și Gheorghe Filip, acesta din urmă fiind girantul constructorului șef. Pictura s-a executat în anii 1883-1884, în stil neo-renascentist, în ulei, de către pictorii Mihail Dragomirescu și Al. Teodorescu. Enoriașii au ajutat prin donații la ridicarea bisericii. Unul dintre aceștia, pe nume Radu Ionescu, care a asigurat toată cărămida necesară. Se mai amintește și Badea Chiorăscu, care are mormântul în spatele altarului, donator al terenului unde s-a construit biserica. Hirotonit în anul 1873, preotul Ioniță Constantinescu a fost pomenit în actul de construcție a bisericii actuale.

Biserica se află pe lista monumentelor istorice, cu codul: IL-II-m-B-14118. Despre construcția bisericii putem spune că are temelia din piatră cioplită, având înălțimea de 1,5 m și lățimea de 1 m. În pereții din cărămidă, cu dimensiunile de 0,90 m lățime și 8 m înălțime, se află 9 ferestre mari. Biserica este ridicată sub formă de cruce, având antreul închis în geamlâc. Tencuiala este din praf de piatră. Pe fațadă este menționată data „1882 august 13” și se aseamănă cu stilul renascentist. Fațada merge paralel cu acoperișul, sub forma triunghiului, având două ferestre mai mici și este ornamentată. Cele două turle sunt sub formă octogonală, iar pe patru laturi ale octogonului se află patru ferestre mari. Acoperișul și turlele sunt învelite cu tablă galvanizată. Catapeteasma din lemn de brad, are 6 rânduri de icoane, iar pe lateral se află câte o icoană fiind încadrată în stilul catapetesmei. Altarul este fără firide, Iar pronaosul e despărțit de doi stâlpi rotunzi sprijiniți de un catafas încăpător.

Parohia Fetești Dudești - Biserica Sfântul Ierarh Nicolae

Biserica Parohiei Fetești – Dudești este situată la aproximativ 7 Km sud – est de Gara Fetești. Parohia a fost înființată în anul 1882,  prin unirea parohiei comunei Dudești cu parohia cătunului Fetești Noi-Scutari. Cele două biserici erau într-o stare deplorabilă, așa că preoții acestor două parohii și adunarea parohială au decis să construiască o biserică nouă zidită, adică Biserica Sfântul Ierarh Nicolae.

Construirea actualei biserici a început pe data de 15 iunie 1884, a durat până în anul 1889, ziua de Sfântul Dimitrie, iar sfințirea a avut loc pe data de 30 ianuarie 1890. Biserica se  află pe lista monumentelor istorice, sub codul : IL-II-m-B-14120. În naosul bisericii se află o placă din marmură cu numele a 75 de eroi care au căzut în Primul Război Mondial.

Biserica a fost construită cu materialele proprii, iar construcția în sine a fost realizată de Comisia de Drumuri și Poduri Fetești sub conducerea inginerului Anghel Saligny. Pictura a fost realizată în anul 1889 de către pictorul Dragomirescu, în stil realist, iar meșterii din comună au realizat catapeteasma și stranele din lemn de brad.

Biserica are o lungime de 27 m și lățimea de 7,2 m și plan trilobat. Acoperișul este din tablă zincată, zidurile din cărămidă, iar temelia din piatră. Are trei turle, iar pe fiecare dintre ele se află o cruce din fier. Naosul este în formă pătrată, pronaosul este de formă dreptunghiulară, ca și pridvorul. Exteriorul bisericii este vopsit în culoarea crem. 

Parohia Fetești Gară I - Biserica Sfinții  Arhangheli Mihail și Gavril

Această parohie s-a dezlipit de Parohia Fetești, în anul 1932. Construirea bisericii a avut punctul de plecare în anul 1936, prin aprobarea Sfintei Episcopii de Constanța. Terenul de pe strada Călărași, nr. 566, a fost donația familiei Stroescu Ion și Elena, din Fetești – gară. Între anii 1936 și 1948 s-a desfășurat construirea bisericii, fiind sprijinită material de enoriași și Direcția C. F. R., iar inginerul A. Teleman din București a condus toată activitatea. 

Biserica are forma unei cruci, are 25 m lungime și lățimea de 12 m în naos și 6 m în pronaos. La început avea o turlă, iar apoi au fost adăugate încă două în pridvor. Pardoseala din interior este realizată din plăci mozaicate, iar catapeteasma, axionița și iconostasul sunt sculptate din lemn din stejar, acoperișul fiind realizat din țiglă ornamentală. Din cauza incendiului, interiorul a fost pictat din nou între 1989 și 1990, de către pictorul Ristea Nicolae.

După lucrarea deosebită a pictorului Caraman, în anul 2011, a început restaurarea picturii în tehnica frescă, pastor fiind Preasfințitul Părinte Vicențiu, Episcopul Sloboziei și al Călărașilor. În prezent, Parohia e condusă de preotul paroh Vădana Marian, iar lucrările de refacere a picturilor sunt realizate de pictorul Gherdan Emil. 

Podul Anghel Saligny

Podul Anghel Saligny are o poveste aparte, o adevărată operă de artă, fiind al treilea pod metalic din lume, cu lungimea de 21 m, între Fetești și Cernavodă. După două concursuri internaționale, în anul 1887, inginerul Anghel Saligny cu vârsta de 33 de ani, a fost ales de către ministrul lucrărilor publice Petre S. Aurelian, să proiecteze podul. După doi ani de studii și calcule, Saligny împreună cu încă 10 ingineri au terminat schițele pentru pod. Construcția acestui pod a durat din anul 1890 până în 1896 când a fost inaugurat de un grandios spectacol în acel timp. Avea și ornamente din bronz cu înfățișarea lui Carol I și Elisabeta, precum și litere de bronz cu care scria: Podul Regele Carol I, dar pe vremea comunismului acestea au fost coborâte de pe pod. Mai târziu, podul a fost denumit după proiectantul său – Podul Anghel Saligny.

Podul metalic de o frumusețe unică

În anul 1895 s-a realizat podul de la Cernavodă, fiind 30 de metri deasupra Dunării, cu scopul de a lăsa să treacă vasele cu catarge înalte. Acest pod a fost proiectat în formă zveltă cu bare dantelate și este printre primele din lume după frumusețe.  La capăt de pod, către Cernavodă se află un monument care reprezintă doi dorobanți. Aceștia redau eroii căzuți în Războiul de Independență, proiectați de către sculptorul francez Léon Pilet, iar în cinstea regelui Carol I, ridicarea acestui monument a fost sprijinită financiar de către Ambasada Franței.

Nitul de argint

Regele Carol I a participat în septembrie 1895 la inaugurarea podurilor, un tren cu oficialități plecând din Gara de Nord din București la 9.05 h și a sosind la 12.30 h la Fetești. Cu această ocazie s-a bătut un nit de argint și s-a zidit un document al inaugurării, și a avut loc și un serviciu religios, după care pe pod a trecut trenul de încercare cu viteza de 60 km/h și cu 15 locomotive. După acesta, a mai trecut unul, având viteza de 80 km/h, totul fiind urmărit de sub pod de pe o șalupă de către Anghel Saligny și muncitorii săi, ca garanție a rezistenței podului.