Chituirea suprafețelor pavate

1. Chituirea suprafețelor pavate - câteva reguli generale

Există multe feluri și tipuri de chituri care pot fi folosite pentru a umple golurile dintre elemente (plăci, blocuri, cuburi): de la mortar obișnuit de nisip și ciment până la rășini epoxidice bicomponente. Fiecare dintre mortarele despre care vom vorbi are propriile sale proprietăți generale, deși instrucțiunile de utilizare ale diverșilor producători pot fi destul de diferite. Prin urmare, acestea trebuie citite cu atenție înainte de achiziționarea și utilizarea produsului.

La alegerea celui mai potrivit fel și tip de chit trebuie să se țină cont întotdeauna de următorii factori: tipul de pavaj, substrat, aspectul estetic dorit, durata de viață, condițiile meteorologice și bineînțeles bugetul.

Puteți folosi aproape toate tipurile de chituri pentru substraturi permeabile (poroase), însă pentru cele impermeabile sunt folosite doar unele. Chitul poate lăsa pete pe piatra naturală poroasă, așa că trebuie aplicat cu atenție, deoarece petele, mai ales atunci când sunt uscate, sunt greu de îndepărtat.

1.1. Chituirea suprafețelor pavate - când este momentul potrivit pentru asta?

În unele cazuri, chituirea trebuie efectuată pe vreme uscată, deoarece anumite tipuri de chit nu ar trebui să fie udate până la finalizarea lucrărilor. Chituirea trebuie efectuată în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

1.2. Chitul - caracteristici generale

Chitul este ușor de utilizat și creează o îmbinare flexibilă. Compoziția de calitate este de obicei rezistentă la eroziune, dar împiedică și creșterea ierbii și a buruienilor între plăci. De asemenea, chitul repară cu ușurință orice deteriorare a îmbinărilor plăcilor, blocurilor sau cuburilor care apar între timp.

Chitul poate fi folosit pentru pavarea curților, parcărilor, potecilor, spațiilor publice și celor exterioare similare, dar numai atunci când nu este prevăzută încărcarea grea a acestora, adică la realizarea suprafețelor umblabile, nu și cele carosabile.

2. Chituire - tipuri de chit

2.1. Chit polimeric monocomponent

Aproape că se poate spune că acesta este un produs de uz universal, deoarece corespunde celui mai mare număr de materiale de pavaj. Se aplică prin presărarea compoziției uscate peste plăci, blocuri sau cuburi umede și apoi prin presarea în rosturi cu unelte sau mașini (mistrie, perii, rigle, pistoale de chituire etc.).  În general, chiturile polimerice monocomponente sunt destul de rentabile și sunt disponibile într-o varietate de culori. Pentru o durată de viață mai lungă a acestui tip de chit, materialul de pavaj este așezat pe o bază permeabilă din ciment.

2.2. Chit bicomponent din rășini epoxidice

Aceste tipuri de chituri sunt realizate din agregate pe bază de nisip și rășină, care sunt amestecate la fața locului. Apoi, la fel ca și cele monocomponente, acestea sunt presate în îmbinări peste suprafața pavată umedă cu unelte sau mașini (mistrie, perii, rigle, pistoale de chituire etc.).

Rășina întărește agregatul, făcându-l mai durabil și mai potrivit, de exemplu, pentru spălarea cu furtunul. Deși aceste chituri sunt de obicei mai scumpe decât alte opțiuni, au o durată de viață lungă de cel puțin 10 ani. Rășinile epoxidice bicomponente sunt disponibile într-o varietate de culori, astfel încât oricare dintre materialele alese pentru pavare poate fi completate cu acestea.

Este deosebit de important să protejați piatra naturală și alte suprafețe poroase înainte de chituire. Protecția împiedică rășina să pătrundă în piatră și să lase pete pe suprafața acesteia. În plus, este recomandat să lucrați cât mai repede, așa că de obicei sunt necesare două persoane. Ca produs pe bază de nisip, rășinile epoxidice bicomponente au o compoziție granulară, așa că până la urmă va avea acest aspect.

2.3. Chit pentru gresia de exterior

Acest tip de chit are o textură foarte netedă și fină, deci este ideal pentru porțelan și piatra naturală tăiată. Amestecul este sub forma de pulbere și se vinde în saci, deci se dizolvă în apă, în proporția recomandată de producător și se aplică pe suprafața pavată până la umplerea tuturor rosturilor.

Aplicarea necesită puțin mai multă practică și mai mult timp decât alte tipuri de chituire. Pentru ca rezultatul să fie cel mai bun posibil, îmbinările în sine ar trebui să fie cât mai uscate posibil. Imediat ce compoziția este aplicată, suprafața trebuie ștearsă cu un burete umed, nu mai târziu de 30 de minute, și de aceea se recomandă ca această lucrare să fie făcută în pereche. Suprafața pavată este spălată cu mișcări diagonale pentru ca să nu iasă din îmbinări mai multă compoziție proaspătă.

Chituirea este considerată o opțiune foarte rentabilă, mai ales că chiturile sunt disponibile în mai multe culori și va exista întotdeauna una care se potrivește perfect plăcilor. Pentru că arată elegant, neted și modern, aceste îmbinări sunt de obicei realizate pe lângă piatra naturală sau porțelan cu margini tăiate. În ceea ce privește întreținerea, acestea trebuie spălate ușor și trebuie evitat contactul direct.

2.4. Chit pe bază de ciment

Aceste tipuri de chituri se vând gata făcute, de fapt, deja pregătite, astfel încât la fața locului să se adauge doar apa. Amestecul astfel obținut este presat în rosturi și, după 30 de minute de uscare, trebuie curățat temeinic. Avantajul acestora, în raport cu amestecurile de polimeri monocomponent, este crearea unei legături ceva mai puternice și potrivirea pentru substraturile permeabile și cele impermeabile.

Această compoziție la fel trebuie aplicată rapid, așa că și în acest caz recomandăm două persoane să facă lucrarea. Termenul de valabilitate al acestora este de cel puțin 10 ani și astfel de îmbinări pot rezista la spălarea sub presiune. Cu toate acestea, există doar un număr limitat de culori, iar rosturile uscate arată ușor granulate, ceea ce s-ar putea să nu se potrivească fiecărui material folosit pentru pavare.

2.5. Mortar obișnuit

Amestecul de nisip și ciment se aplică manual cu o spatulă. Amestecul de mortar poate fi folosit pentru substraturi permeabile sau impermeabile. Aspectul final corespunde de obicei tipurilor tradiționale de pavaj, cum ar fi piatra naturală tăiată manual sau versiunile din beton, adică imitații ale stilului antic.

3. Chituirea suprafețelor pavate - procedură

Înainte de a chitui suprafața pavată, este necesar să o spălați bine cu apă sub presiune și apoi să o lăsați să se usuce. După aceea, chitul trebuie întins uniform pe întreaga suprafață și presat în rosturi cu o mistrie sau o mașină. Apoi, cel mai bine este să folosiți o placă vibrantă, astfel încât compusul să fie presat cât mai uniform posibil în îmbinările dintre plăci. La final, amestecul se adaugă acolo unde este mai puțin, astfel încât toate rosturile să fie umplute uniform.

Ultimul pas este udarea întregii suprafețe pavate, dar nu excesiv. Așteptați 10-15 minute în timp ce chitul reacționează în contact cu apa și se usucă. Apoi urmează o spălare temeinică pentru a îndepărta toate resturile de chit de pe plăci, blocuri sau cuburi.

4. Ce ne sfătuiesc experții?

4.1. Care este procesul de lucru cu chitul?

Chituirea suprafețelor pavate cu chit este un sistem relativ nou care este din ce în ce mai utilizat datorita proprietăților sale, și mai ales datorită posibilității de vopsire. Procedura de lucru este exact aceeași ca atunci când se folosește nisipul de cuarț, dar numai până la o anumită etapă:

Când suprafața este pavată, nisipul de cuarț sau chit monocomponent se adaugă în rosturi cu o mătură - de fapt, pulberea scuturată din sac este distribuită, adică este introdusă de pe plăci în rosturi. Când toate rosturile sunt umplute, placa vibrantă compactează amestecul și o face plată în fiecare dintre rosturi, astfel încât în final totul să fie uniform și egal umplut. Deoarece placa vibrantă creează vibrații, întotdeauna cade nisip din îmbinări și în final este necesar să măturăm totul încă o dată și să-l întoarcem la loc.

Următorul pas în procesul de chituire este, atunci când se folosește compoziția chitului, momentul în care procedura se schimbă. Nisipul de cuarț din plăci poate fi pur și simplu măturat înapoi în rosturi, pe când acest lucru nu este valabil cu chiturile. Chitul necesită atenție și precizie, deoarece pe plăcile, blocurile sau cuburile cu care s-a făcut pavajul, compoziția nu trebuie să se rețină pentru că se va întări și forma cocoloașe.

Chituirea are scopul să asigure că toate rosturile sunt bine umplute și uniforme. Abia atunci când suprafața pavată capătă un astfel de aspect începe udarea (unele tipuri de chit pot fi folosite și pe suprafețe umede). Când se adaugă apă la chitul monocomponent, acesta începe să se întărească. De aceea este importantă chituirea pe vreme frumoasă (când nu plouă). Trebuie avut grijă să îndepărtați toată compoziția în exces (bulgări) de pe suprafața plăcilor înainte ca acestea să se întărească pe ele. Suprafața pavată este imediat umblabilă. A doua zi după terminarea chituirii se recomandă efectuarea a încă o înmuiere bună a întregii suprafețe pentru ca apa să provoace întărirea finală a chitului. Cu toate acestea, o astfel de suprafață va fi tranzitabilă doar în 2-3 zile (produsele diferite au instrucțiuni diferite care trebuie urmate).

4.2. Care sunt avantajele chituirii față de nisipul cuarțos?

Chitul are un factor de pH alcalin, ceea ce înseamnă că este el însuși permeabil la apă, deși inhibă creșterea plantelor. Avantajul chitului este că nu extrage sare din pământ și este rezistent la îngheț. Un plus suplimentar este legat de estetică, deoarece compoziția este produsă într-un număr mai mare de culori și nuanțe, în timp ce nisipul poate fi doar în culori naturale, eventual nuanțe mai deschise sau mai închise.

4.3. Ce se întâmplă cu repararea chiturilor?

Dacă tot trebuie făcută, este necesar să se precizeze că reparația va dura mai mult, deoarece chitul trebuie îndepărtat fizic din toate rosturile din jurul plăcilor de pe toată suprafața. De aceea, îndepărtarea nisipului cuarțos este mult mai ușoară și mai rapidă.

4.4. Cât este de important să se țină cont de tipul substratului (pământ, șapă...) precum și de materialul și forma plăcilor, blocurilor sau cuburilor (piatră naturală, beton...) atunci când alegeți un chit?

Forma și materialul folosit pentru pavare nu sunt importante. Amplasarea direct pe sol, însă, nu este o soluție bună. Baza pentru pavaj trebuie să fie bine pregătită și corespunzătoare. Iată un exemplu de substrat pregătit corespunzător (același lucru este valabil și pentru chituire):

Distanța dintre două plăci, blocuri sau cuburi nu trebuie să fie mai mare de aproximativ 2 cm; de asemenea, adâncimea dorită este de minim 4-5 cm. În același timp, trebuie subliniat că instrucțiunile producătorilor individuali de chituri diferă una de cealaltă, deoarece chiturile în sine diferă în compoziție. Este important să urmați instrucțiunile producătorului.

4.5. Chiturile diferă în compoziție?

Ca toate celelalte produse, există multe tipuri și feluri de chituri și pot diferi semnificativ în compoziție și structură (cristale de dioxid de siliciu, ciment, metanol, acizi...).

Dacă decideți să pavați, ne puteți contacta și la DaiBau.ro. Pe site-ul nostru veți găsi mai multe sfaturi legate de acest subiect, dar și executanții și producătorii cu care lucrăm și care vor răspunde cererii dumneavoastră cu o ofertă adecvată.

Puteți vedea informații despre preț în calculatorul nostru.