Slobozia - Municipiul cu două edificii religioase mirifice

Mănăstirea „Sfinții Voievozi” Slobozia

Nu există date precise privind anul zidirii, dar cu siguranță se poate spune că primul ctitor a fost de origine grec, din Istanbul, boierul Ianache Caragea. Din păcate, în urma cutremurelor din anul 1627, mănăstirea s-a dărâmat. Domnul Țării Românești, voievodul Matei Basarab a fost următorul ctitor. Acesta a reconstruit în anul 1634 sfântul locaș, ridicând turnul clopotniței, zidurile de apărare și clădirile mănăstirești. Fortificația militară aflată către estul așezământului cu înălțimea de 5-6 metri, avea drept scop apărarea împotriva turcilor dinspre Silistra. Data o știm din actul care datează din 14 septembrie 1634, iar tot în acel an, mănăstirea a fost închinată către Mănăstirea Dohiariu de la Muntele Athos.

În anul 1634 are loc sfințirea mănăstirii de către Patriarhul Chiril Lukaris din Constantinopol și Teofil, Mitropolitul Ungrovlahiei, alături de 500 de preoți și domnitorul Matei Basarab și Elena Doamna, soția sa. În urma acestui eveniment, mănăstirea a devenit printre cele mai bogate din țară, datorită moșiilor primite din partea domniei.

Pe data de 7 mai 1709, domnitorul Constantin Brâncoveanu a donat următoarele vetre: „Vaideei, Pârliţi, Degeraţi, Ghergheleşti, Cuiburile, Seaca, Cetăţile, Sărăţenii, Păpenii, Berleşti, Bora, Lacul Tătarului, Ivăneşti, vii în dealul Năienilor şi Vălenilor, viile de la Gura Vitioarei, împreună cu averea schitului Măstăneşti, Făcăieni, Sindiceşti, Mănişor, Popeşti, Cârlig, Ostea, Glodeanul, Fundeni, Lăcureni, Berceasca şi viile de la Lungureni”. Acest eveniment a dus la întărirea economică a mănăstirii, ceea ce a fost confirmat în anul 1740. Documentul din anul 1804 a dovedit existența a trei mari bâlciuri anuale la Slobozia lui Ianache, unde mănăstirea a adunat taxă de la produsele vândute.

În anul 1838 a avut loc un cutremur care a deteriorat mănăstirea. Ctitorul, al treilea la rând, a reconstruit mănăstirea, iar acesta a fost arhimandritul Gavriil Smirneanul, ceea ce dovedește și placa de marmură albă așezată pe frontispiciul bisericii. Pe atunci s-au renovat chiliile, casa egumenului și s-a înființat și o școală. Astăzi putem afirma că mănăstirea a avut o mare influență în dezvoltarea municipiului Slobozia.

Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” Slobozia

Orașul Slobozia are credincioșii săi, care lungă vreme au participat la slujbe la Mănăstirea „Sfinții Voievozi” Slobozia, transformată în timpul comunismului  în biserică parohială. Acest lucru s-a schimbat când pe data de 15 iulie 1992 în Parcul Tineretului a fost pusă piatra de temelie a Catedralei Episcopale „Înălțarea Domnului”. Evenimentul a primit și mai mare importanță datorită prezenței fericitului întru adormire Patriarh Teoctist, precum și a preoților și numeroșilor credincioși.

În anul 1993, a fost înființată Episcopia Sloboziei și Călărașilor, cu sediul la Slobozia, Preasfințitul Părinte Nifon fiind numit primul Episcop al acestei eparhii. În perioada 1994-1999, catedrala a fost ridică până la nivelul turlelor. Continuarea și finalizarea construcției a fost făcută de Preasfințitul Părinte Damaschin, cel de-al doilea Episcop al Sloboziei și Călărașilor. În anul 2003, construirea s-a terminat. Înălțimea Catedralei este de 37 m, lungimea 45 m, lățimea 24 m și 33 m la abside, totalul suprafeței 850 m2, ea reprezentând prima și cea mai mare construcție eclezială din România după căderea de la putere a regimului comunist. Are 7000 m2 de suprafață pictată.

Sfințirea Catedralei Episcopale a fost pe data de 25 martie 2004 de Sărbătoarea Bunei Vestiri la care au fost prezenți doisprezece ierarhi și Patriarhul Teoctist. Cu acest prilej au fost aduse sfinte moaște pentru închinare, iar Patriarhul Teoctist, alături de ceilalți ierarhi au evidențiat prin cuvântările ținute cât de important era acel eveniment, în condițiile în care un așa sobor de ierarhi nu a mai fost văzut de la sfințirea Mănăstirii Slobozia, cu Hramul ”Sfinții Voievozi”. Mulți credincioși au asistat la această slujbă cu o deosebită rezonanță spirituală. 

Catedrala a fost proiectată de arhitectul Voicu Florea. În anii 2010-2013, sub supravegherea Preasfințitului Părinte Vicențiu, actualul Epsicop al Sloboziei și Călărașilor, pridvorul și frontispiciul au fost realizate cu pictură bisericească în tehnica mozaic murano, a fost făcută o nouă catapeteasmă, un paviment din marmură, sistemul de climatizare, un lumânărar, schimbarea mobilierului și ferestrelor.

Catedrala cu hramul „Înălțarea Domnului” a primit în anul 2011 și  hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Pe data de 21 septembrie 2014 a avut loc sfințirea picturii eveniment la care au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, monahi, mai mulți preoți, ierarhi, precum și oficialități și numeroși credincioși. Mihail Fordea a realizat pictura în stilul neobizantin românesc.

Unele lucruri nu se pot descrie în cuvinte, la fel cum nu vă putem povesti despre simbolul Sloboziei, Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului”, pe care  trebuie să o vizitați singuri, ca să vă convingeți de măreția și frumusețea ei.