Izolația balconului și hidroizolația terasei

1. Izolația termică a balconului / terasei

1.1. De ce este atât de importantă izolația balconului?

Izolația balconului este o provocare tehnică deosebită, întrucât, văzută din unghiul construcției, este de fapt o prelungire a plăcii de beton dintre. Desigur, este clar ce înseamnă asta: partea interioară a mezaninului trebuie separată termic de cea exterioară sau partea exterioară trebuie să fie bine protejată cu izolația termică. În construcții, aceasta se numește stabilirea ruperii termice. Izolația termică necorespunzătoare a balcoanelor sau teraselor duce la crearea de punți termice, care sunt inadmisibile din punct de vedere al unei construcții bune.

1.2. Izolația proastă a balconului

Izolația termică slabă provoacă crearea așa-numitelor punți termice. De ce este o problemă atât de mare încât este inacceptabilă în construcții? Punțile termice sunt punctele de la îmbinările dintre tocurile de ferestre sau uși și placarea fațadei unde izolația s-a slăbit sau lipsește, astfel încât pierderea de căldură este mărită în acele locuri. Acestea pot fi cauzate de detaliile prost executate, contactele diferitelor materiale și realizarea necorespunzătoare a izolației termice. Când vine vorba de izolația balcoanelor, cele mai frecvente probleme sunt calitatea proastă a materialelor sau materialul învechit și construcția necorespunzătoare. Dacă balconul este realizat doar ca o continuare a plăcii de mezanin, din interior spre exterior, imediat apare o punte termică. Dacă balconul nu este reparat și izolat termic, căldura va trece constant prin acel loc și pierderile de căldură vor deveni în scurt timp evidente.

Acest lucru înseamnă practic că iarna se va pierde multă energie și, în consecință, costurile de încălzire vor fi mari. Această stare nu este doar foarte neeconomicoasă, ci și dăunătoare mediului (deoarece prea multă energie este irosită inutil) cât și construcției clădirii. În locurile în care se creează punți termice, adică unde izolația balconului este slabă sau inexistentă, de obicei apare condensul de umezeală.

Mai departe, pe parcurs, umiditatea nu doar că se acumulează și se condensează, ci pătrunde și mai adânc în structură, ceea ce provoacă apariția mucegaiului de perete în interiorul camerei. Mucegaiul este dăunător sănătății umane oriunde apare, iar umiditatea din construcție accelerează deteriorarea acesteia și poate duce la probleme grave privind construcția clădirii, punând în pericol siguranța locuitorilor. Dacă construcția este din lemn, lemnul începe să putrezească, iar dacă este din beton, umiditatea duce la coroziunea armăturii din ea, ceea ce reduce semnificativ capacitatea portantă a plăcii de beton armat.

2. Izolația termică a balcoanelor sau teraselor - performanță

2.1. Straturile balconului

Structura de bază a balconului constă din placa de balcon din beton armat (AB), care este înconjurată pe toate părțile cu plăci termoizolante (de obicei XPS). Acesta este cazul când placa AB de balcon este o prelungire a plăcii de mezanin AB a clădirii. Când termoizolația este plasată sub placa AB de balcon, punțile termice nu vor apărea. Acesta este, să zicem, un mod clasic, standard de executare, și există altul, mai nou, care se face folosind elemente Schock.

2.2. Izolația balconului în varianta clasică

Modul clasic de executare este acela unde placa de beton a balconului este conectată direct la placa de mezanin a clădirii. Dacă se folosește această soluție, construcția balconului trebuie izolată pe toate laturile (sus, jos, spate și față), pentru a nu crea punți termice, și astfel nici pierderi de energie, de fapt, creșterea costurilor de încălzire. Doar așa izolația termică a balconului se va executa perfect. Stratul superior de termoizolație (XPS) trebuie realizat sub pantă pentru a permite scurgerea slobodă a apei pluviale de pe suprafața podelei balconului (ceramică, plăci de beton, lemn).

„Din păcate, izolația clasică este de așa natură încât placa balconului pare groasă și grea, ceea ce din punct de vedere estetic și arhitectural poate fi de nedorit, deoarece strică imaginea întregii clădiri.”

2.3. Termoizolația balconului  cu element Schock

Cea mai simplă izolație termică a balconului se realizează cu ajutorul acestui element Schock. Este un element de construcție special compus din izolație termică și armătură din oțel, care este conectat la plăcile de beton armat inter-etajate prin umplerea cu beton a barelor de armare extinse. Aceasta înseamnă că izolația este gata fără a fi necesară acoperirea cu straturi de izolație termică a întregii părți în consolă a balconului. Elementul Schock permite ca placa de balcon să fie mai subțire, ceea ce este de dorit din punctul de vedere arhitectural.

„Elementele Schock au o capacitate portantă similară plăcilor din beton armat, astfel încât pereții portanți se atașează de ele foarte ușor. Barele de armătură turnate cu beton asigură această capacitate portantă.”

Se poate spune că „principalul dezavantaj” al unei astfel de izolații termice pentru balcon este prețul ridicat. Deoarece elementul Schock este din punct de vedere tehnic și tehnologic un produs foarte modern și permite astfel izolarea termică completă a balconului fără straturi suplimentare de izolație, prețul său semnificativ mai mare în comparație cu versiunea clasică este de înțeles.

3. Cât de groasă trebuie să fie termoizolația balconului?

3.1. Izolația balconului este aceeași cu izolația fațadei

Grosimea termoizolației balconului ar trebui să fie de preferință aceeași cu grosimea celei de pe fațadă sau cel puțin aproximativ aceeași, dacă nu există suficient spațiu. Principala problemă la renovarea sau asanarea unui balcon apare în timpul montării izolației termice pe partea superioară a plăcii AB de balcon, iar motivul este lipsa de spațiu până la ușa balconului.

3.2. Lipsa înălțimii pentru montarea izolației

Lipsa înălțimii suficiente pentru a realiza toate straturile de izolație pe partea superioară a plăcii este, în general, cea mai mare problemă la renovarea sau asanarea unui balcon, deoarece înălțimea podelei din interiorul clădirii este de obicei un factor limitativ. Înălțimea finală a podelei balconului nu trebuie să depășească înălțimea podelei din cameră. Dacă nu se poate monta izolația de aceeași grosime ca pe fațadă, se recomandă ca aceasta să fie de minim 5 cm.

4. Hidroizolația terasei

4.1. Este cu adevărat necesară hidroizolația terasei?

Hidroizolația terasei este necesară deoarece este expusă tuturor influențelor meteorologice la fel ca și un acoperiș plat. Pentru o hidroizolație bună, terasa – exact ca un acoperiș plat - trebuie făcută la o pantă ușoară de 1-2 °, care va permite apei să se scurgă ușor în canalizare.

4.2. Hidroizolația terasei este aceeași cu hidroizolația acoperișului

Procesul de hidroizolație a terasei este același ca și în cazul unui acoperiș plat, cu excepția faptului că terasa, spre deosebire de un acoperiș plat, este un spațiu de trafic, astfel că hidroizolația va fi ascunsă sub stratul final al pardoselii. Straturile sunt, de asemenea, similare. Dacă terasa este în consolă, pot să apară complicații cu izolația termică, iar în cazul acesta este posibilă efectuarea acesteia într-unul din două moduri posibile. Cu hidroizolația, în principiu, nu există probleme în acest sens.

5. Cum se realizează hidroizolația terasei?

5.1. Hidroizolația terasei - execuția corespunzătoare

Hidroizolația terasei se pune peste stratul de termoizolație, care se montează în unghi pentru a se scurge apa. De regulă, hidroizolația terasei constă din două straturi de benzi de bitum polimerizat. Primul strat de hidroizolație (banda autoadezivă) se așază direct pe termoizolație, fără folosirea flăcărilor. Al doilea strat de hidroizolație este apoi așezat prin sudarea îmbinărilor rolelor, de fapt lipindu-le cu flacără. Ambele straturi trebuie să fie înclinate astfel încât podeaua să fie în pantă și astfel încât apa să se scurgă liber.

5.2. Hidroizolația terasei trebuie să fie bine etanșată

Este important ca primul și al doilea strat de hidroizolație să fie bine sudate între ele. Deoarece hidroizolația terasei constă din mai multe benzi (folia de bitum este în rulouri, deci fiecare rolă este o bandă atunci când se desface), este important ca toate benzile să fie bine etanșate, lipite între ele, astfel încât apa să nu pătrundă nicăieri.

5.3. Îmbinările hidroizolației verticale și orizontale

Hidroizolația terasei trece de la orizontală la cea verticală direct pe termoizolația peretelui exterior sau pragului ușii balconului (îmbinarea podelei și peretelui sau podelei și ușii). De aceea este foarte important ca hidroizolația terasei la trecerea de la orizontală la verticală să se facă prin suprapunere – ceea ce înseamnă că se face la un anumit unghi mai mic de 90° pentru ca benzile să nu se despice. Înălțimea minimă a hidroizolației verticale peste înălțimea finală a podelei balconului trebuie să fie de 15 cm.

6. Ce se întâmplă cu hidroizolația balconului?

Deși unii sunt convinși că balcoanele de la etajele superioare, pot avea rol de acoperiș sau streașină pentru cele de la etajele inferioare, și atunci hidroizolația balcoanelor inferioare nu este necesară, acest lucru este greșit. Deoarece apa meteorică nu cade aproape niciodată la un unghi exact de 90 °, vă puteți aștepta la o cantitate mare de precipitații pe balconul dvs. la vânt sau ploi abundente. Hidroizolația balconului este deci absolut necesară, și se realizează în același mod ca și hidroizolația terasei, adică a acoperișului plat.

Dacă hotărâți să izolați și hidroizolați balconul sau terasa, ne puteți contacta și la DaiBau.ro. Pe site-ul nostru veți găsi mai multe sfaturi legate de acest subiect, dar și executanții și producătorii cu care lucrăm și care vor răspunde cererii dumneavoastră cu o ofertă adecvată.

Puteți vedea informații despre preț în calculatorul nostru.