Perete despărțitor din cărămidă sau din rigips - care este mai bun?

Oamenii decid de obicei să compartimenteze spațiul atunci când doresc să obțină două încăperi mai mici dintr-o încăpere mare. Acest lucru se face de obicei la adaptarea unui apartament pentru închiriere/vânzare - apartamentele cu mai multe camere au o valoare mai mare pe piață. Odată cu creșterea tendinței de a lucra de acasă, mulți au compartimentat spațiile pentru a obține un colț de lucru, un birou. Mulți au decis un perete despărțitor între bucătărie și living, pentru a asigura intimitatea și a preveni răspândirea mirosurilor de la gătit. Prin compartimentare, se poate obține și un dulap, o cameră de depozitare sau altceva.

Clădirile rezidențiale sunt adaptate noilor nevoi, fie că este vorba de lucru de acasă, creșterea numărului de membri ai gospodăriei, o intimitate sporită. Tocmai din acest motiv, tot mai mulți oameni aleg să compartimenteze spațiul.

Un perete despărțitor din cărămidă este o soluție tradițională. Este creat prin construcție clasică, „umedă”, folosind cărămizi pline, cărămizi goale (uneori blocuri de beton), care sunt legate cu mortar. După zidărie, urmează tencuirea, netezirea și finisarea. Între fiecare etapă este necesară uscarea materialului. Acest tip de perete este masiv, iar grosimea sa este de obicei de 10 până la 15 cm, fără straturi de finisare.

Rigipsul constă dintr-o substructură metalică acoperită cu panouri de gips-carton, adică panouri cu un miez de gips-carton înconjurate de învelișuri de carton. Interiorul structurii (între substructura metalică și gips-carton) este căptușit cu material izolant, de obicei vată minerală, pentru o izolație termică și fonică mai bună. Pentru că nu se folosește tencuială, lucrările sunt „uscate”, fără uscare lungă. Grosimea peretelui este de obicei de aproximativ 12,5 cm.

Vom compara ambele soluții pentru a determina care perete despărțitor este mai bun.

Rapiditatea executării lucrărilor

Prioritatea este acordată aici peretelui uscat din gisp-carton. În cazul unui perete de cărămidă, întregul proces durează mult mai mult și include mai multe etape. Este necesară zidirea, uscarea tencuielii, tencuirea, uscarea din nou, apoi netezirea, zugrăvirea/lipirea tapetului sau o altă tehnică decorativă. În practică, montajul complet al unui perete despărțitor poate dura câteva zile și chiar săptămâni dacă se face în condiții mai reci.

De aceea, pereții de rigips sunt întotdeauna recomandați la renovarea unei locuințe.

Situația este aceeași și cu cantitatea de moloz. Lucrările de zidărie implică mai multe deșeuri de construcție, praf, nisip, ciment și apă. Montajul uscat este un proces mult mai curat. Nu există amestecarea mortarului, cantități mari de moloz, vărsarea de lichide.

Când se realizează un perete despărțitor într-un apartament la un etaj superior, este mai ușor să se transporte plăci de rigips compacte, vată bazalticp și profile de oțel ambalate cu un lift decât să se transporte saci de ciment și cărămizi.â

Câștigător: peretele din rigips

Izolația fonică

Masivitatea peretelui de cărămidă contribuie în mod natural la o bună izolație fonică. În majoritatea cazurilor, materialele mai grele absorb sunetul mai bine. Cu toate acestea, un perete de cărămidă nu oferă neapărat o izolație mai bună.

Iată cea mai mare concepție greșită: cu cât cărămida este mai groasă, cu atât izolează mai bine. Rigipsul are o reputație proastă când vine vorba de izolare fonică.

Totuși, dacă un perete din rigips este realizat cu umplutură de vată bazaltică, se poate obține o izolație acustică foarte bună și chiar mai bună, mai ales dacă se utilizează panouri duble pe ambele părți. Rețineți că calitatea izolației pereților de gips-carton depinde în mare măsură de montarea corectă și de alegerea materialului. Mai exact, pentru a avea o izolație fonică bună, acești pereți trebuie montați profesional.

Căutați meșteri cărora să le încredințați construcția de pereți despărțitori din rigips? Trimiteți o cerere către rigipsari cu experiență și bine cotați din zona dvs. - gratuit și fără obligații!

Câștigător: de data asta niciunul (cu grosimea corespunzătoare de vată bazaltică poate fi un perete din rigips)

Rezistență și capacitate portantă

Pentru această caracteristică, fără îndoială, peretele din cărămidă este mai avantajos. Este masiv și permite agățarea unor elemente mai grele, cum ar fi dulapuri de bucătărie, boilere grele, rafturi voluminoase, fără armături speciale. Nu va scoate un sunet gol atunci când îl loviți.

În cazul pereților din rigips, este necesar să se prevadă armături în interiorul structurii sau să se utilizeze dibluri speciale, dacă se vor agăța obiecte mai grele, cum ar fi rafturile de perete. Fără armătură, capacitatea portantă este limitată la tablouri, rame foto, ceasuri și obiecte decorative similare. În general, peretele din gips-carton este mai sensibil la deteriorări mecanice și impacturi. Prin urmare, se poate spune că peretele tradițional din cărămidă va rezista mai mult.

Câștigător: peretele din cărămidă

Greutatea construcției

Deși pereții masivi de cărămidă sunt mai rezistenți, acest lucru reprezintă și un dezavantaj important: o greutate mai mare înseamnă o sarcină mai mare asupra structurii interioare. În clădirile mai vechi, aceasta poate fi o problemă. Peretele de rigips este de multe ori mai ușor. Datorită greutății sale reduse, este adesea utilizat în poduri și clădiri cu capacitate portantă limitată, cum ar fi casele mai vechi.

De exemplu, un perete despărțitor din cărămizi sau blocuri (inclusiv tencuială pe ambele părți și straturi de mortar) cântărește între 150 și 250 kg/mp. În clădirile mai vechi, poate compromite întreaga structură. Pe de altă parte, un perete de gips-carton cu substructură metalică și plăci duble de rigips are o greutate de 25-50 kg/mp.

Câștigător: peretele din rigips

Rezistență la umiditate

Cărămida și tencuiala clasică sunt mai rezistente la umiditate, ceea ce este deosebit de important în încăperile umede, cum ar fi băile și subsolurile. Mai exact, cărămida este, prin natura sa, extrem de rezistentă la contactul direct cu apa. Cărămida și mortarul vor absorbi o anumită cantitate de apă, dar nu vor fi deteriorate. După uscare, peretele rămâne stabil. Cu toate acestea, dezavantajul este că cărămida eliberează lent umiditate, ceea ce poate duce la apariția mucegaiului.

Peretele de rigips poate fi amplasat și în zone umede, dar numai cu utilizarea plăcilor rezistente la umiditate, care sunt semnificativ mai scumpe decât plăcile de gips-carton „standard”. Mai exact, plăcile de gips-carton albe standard sunt extrem de sensibile la umiditate. În contact cu apa, se umflă, se îndoaie și se deformează. De aceea, în timpul montării, plăcile de rigips sunt ridicate cu un centimetru de podea cu distanțiere, adică căptușeli de ciment, astfel încât să nu atragă umezeala.

Câștigător: peretele despărțitor din cărămidă

Estetică și instalații

La peretele din cărămidă, traseul ulterior al instalațiilor (cabluri de alimentare, conducte de apă) necesită dezmembrare, grămezi de moloz, zgomot și lucrări suplimentare de construcție. În cazul pereților din rigips, instalațiile se instalează cu ușurință în interiorul cavității structurii, fără a deteriora peretele. Pur și simplu, instalațiile sunt trecute prin cavitatea structurii metalice înainte de instalarea panourilor.

De asemenea, pereții din rigips sunt ideal plani. Imediat după netezirea rosturilor, se obține o suprafață gata pentru tencuire sau tapetare, în timp ce un perete din cărămidă necesită adesea nivelare suplimentară sau umplerea crăpăturilor.

Pereții din rigips sunt, de asemenea, mai flexibili. Este ușor să se formeze rafturi încorporate, să se instaleze iluminat LED „ascuns” etc. Acesta este motivul pentru care pereții din gips-carton au devenit un standard în designul interior modern. În plus, datorită grosimii sale mai mici, peretele din gips-carton lasă mai mult spațiu util, ceea ce reprezintă un avantaj semnificativ în încăperile înghesuite. În apartamentele și încăperile mai mici, fiecare centimetru joacă un rol important, iar ușile batante ocupă mult spațiu. Soluția în această situație poate fi o ușă glisantă, care, în cazul unui perete din rigips, poate glisa într-o cavitate din peretele însuși. Un perete din gips-carton poate fi adaptat pentru montarea unei astfel de uși.

Vorbind de flexibilitate, deoarece peretele din rigips este de tip prefabricat, poate fi doar o soluție temporară, care va fi îndepărtată după câțiva ani, cu cheltuieli minime. Acest lucru nu se aplică unui perete din cărămidă. În timpul renovării, peretele din gips-carton poate fi așezat pe aproape orice suprafață, chiar și pe parchetul existent. În cazul unui perete din cărămidă, este necesară tăierea parchetului în locul respectiv pentru a ajunge la beton.

Câștigător: peretele din rigips

Prețul

În majoritatea cazurilor, pereții de rigips sunt o soluție mai favorabilă datorită manoperei reduse, timpului de execuție mai scurt și consumului redus de materiale. Cu toate acestea, acest lucru nu este neapărat valabil.

Cărămida în sine este un material de construcție relativ ieftin. Cu toate acestea, prețul final include nu doar zidăria, ci și tencuiala pe ambele părți, netezirea în două straturi. Când adunați materialul utilizat, transportul molozului, luați în considerare timpul petrecut, costul pe metru pătrat al unui perete despărțitor din cărămidă depășește de obicei costul rigips.

În cazul pereților din rigips, nu există tencuială, plăcile de gips-carton sunt perfect plate și se pot tăia ușor la lungimea necesară. Este necesară doar bandajarea și netezirea, nu există tencuială, care este un element semnificativ. De asemenea, deoarece procesul de construcție este mai curat, se fac economii și la elementul de îndepărtare a molozului și curățarea zonei după lucrări.

Cu toate acestea, prețul va depinde foarte mult de utilizarea unei plăci cu un singur strat sau cu două straturi, de tipul de izolație și de tipul de rigips.

Un perete despărțitor simplu cu izolație de 12,5 cm grosime costă aproximativ 25 RON/mp („despărțitor” + material), în timp ce pentru un perete despărțitor dublu cu izolație de aceeași grosime va trebui să cheltuiți aproximativ 30 RON/mp. Dacă se realizează un perete despărțitor simplu de 12,5 cm grosime, fără izolație, prețul este de aproximativ 19 RON/mp, în timp ce pentru un perete despărțitor dublu, de aceeași grosime, fără izolație, veți plăti în jur de 23 - 25 RON/mp. Rețineți că plăcile de rigips rezistente la umiditate sunt cu 20-30% mai scumpe.

Prețul unui perete despărțitor din cărămidă variază între 15 și 30 RON/mp, doar pentru despărțitor, în timp ce prețul va fi semnificativ mai mare cu materialul.

Cu toate acestea, un perete de cărămidă poate crește valoarea de piață a unei proprietăți. Potențialii cumpărători caută pereți durabili, fiind deranjați de sunetul „gol” al pereților din rigips. Prin urmare, clădirile cu pereți despărțitori din cărămidă vor avea de obicei un avantaj mai mare.

Câștigător: peretele din gips-carton (potențial)

Apoi:

Care este soluția mai bună - perete despărțitor din cărămidă sau perete din gips-carton?

Dacă renovați un apartament la un etaj superior sau o clădire mai veche a cărei structură nu suportă o încărcare suplimentară, peretele despărțitor din gips-carton este o soluție mai bună. Este o variantă mai rapidă, fără multă dezordine, zgomot și moloz, este puțin mai ieftin și oferă o izolație fonică excelentă. Prin el se pot trece mai ușor instalațiile și se pot obține pereți perfect drepți.

Totuși, dacă prioritatea dumneavoastră este durabilitatea, doriți un perete solid și rezistent, pe care să puteți fixa obiecte grele, atunci peretele din cărămidă este soluția mai potrivită. Este mai rezistent la umiditate decât peretele din gips-carton și poate crește valoarea proprietății.

Sistemele de construcție uscată preiau tot mai mult avantajul, în principal datorită rapidității lucrărilor, flexibilității și eficienței economice. Cu toate acestea, peretele clasic din cărămidă își păstrează în continuare locul. Cel mai important este să adaptați alegerea materialului pentru peretele despărțitor la destinația spațiului, buget și condițiile tehnice ale construcției. Este întotdeauna recomandată consultarea specialiștilor înainte de începerea lucrărilor.

Dar care este, în opinia dumneavoastră, soluția mai bună - peretele din gips-carton sau cel din cărămidă?