Care este cel mai bun lac pentru parchet?

Principala caracteristică a parchetului care îl deosebește de alte pardoseli este posibilitatea de recondiționare. Parchetul solid poate fi reparat de mai multe ori, în funcție de grosimea acestuia.

Repararea parchetului presupune rașchetarea, care șlefuiește stratul de suprafață al parchetului (de obicei aproximativ 2 mm din stratul superior), și, odată cu acesta și lacul existent, înlăturând deteriorarea suprafeței... Meșterii efectuează rașchetarea cu o mașină specială cu șmirghel de diferite granulații (finețe). Prima rașchetare se face cu șmirghel mai grosier, iar a doua și a treia rașchetare se fac cu șmirghel cu granulație mai fină. După şlefuire se obţine o suprafaţă plană de parchet, pregătită pentru lăcuire/ungere.

Pentru a asigura longevitatea și a proteja parchetul de influențele mecanice, parchetul este lăcuit sau uns cu ulei. În acest fel, lemnul devine mai puțin poros, iar murdăria are șanse mai puține să rămână pe suprafața parchetului.

Este important de reținut că, în anumite cazuri, va fi necesar să lipiți parchetul sau să-l umpleți cu chit. Chitul de parchet se face atunci când rașchetarea nu ajută, adică când deteriorarea suprafeței parchetului este încă vizibilă. Chituirea parchetului, de ex. umplerea parchetului se face pentru a umple găurile și golurile mai mici de pe suprafață (doar dacă distanța dintre șipci este mai mică de 2,5 mm).

Densitatea chitului de parchet va depinde de deteriorare. De obicei chitul este amestecat cu rumeguș de stejar. După ce parchetul este chituit, acesta se rașchetează încă o dată, folosind șmirghel cu granulație mai fină. Urmează curățarea parchetului și apoi:

Lăcuirea parchetului 

Lăcuirea parchetului este o opțiune mai comună decât ungerea cu ulei. Există mai multe motive pentru aceasta: ungerea se face mai des, în timp ce lăcuirea trebuie făcută (în funcție de frecvența de utilizare a încăperii) doar o dată la 10 ani. Parchetul lăcuit este mai rezistent la apă și mai ușor de curățat, deoarece praful și murdăria nu pătrund în lemn, iar ungerea parchetului se realizează până când lemnul nu mai absoarbe uleiul.

De asemenea, parchetul uns cu ulei este mai puțin rezistent la zgârieturi și uzură decât parchetul lăcuit, deoarece la suprafață nu se creează un strat protector.

Prin lăcuire se aplică pe parchet un strat protector transparent, care protejează lemnul de zgârieturi, pete, apă și alte daune. Acest strat poate avea un finisaj mat, semimat sau lucios.

Lăcuirea parchetului are însă un anumit dezavantaj în comparație cu ungerea, ceea ce privește estetica acestuia. Mulți oameni critică parchetul lăcuit pentru aspectul său „plastificat”, pierderea texturii sale naturale. Cu toate acestea, numeroasele sale avantaje îl fac o alegere mult mai populară.

Lăcuirea parchetului se face cel mai des în două straturi, iar între straturi de aplicare este necesar să așteptați uscarea celui precedent, care este de aproximativ 6 ore (în funcție de recomandările producătorului).

Lacul de parchet nu se usucă imediat. Va fi uscat 80% doar după două zile și va dura câteva zile pentru a ajunge la 100%.

Deși, așa cum am menționat mai sus, lăcuirea este suficientă o dată la 10 ani, însă în încăperile cu frecvență mai mare, durabilitatea lacului va fi mai scurtă. De ce? Pentru că tălpile pantofilor răspândesc particule abrazive care deteriorează lacul de pe parchet.

Înainte de a vorbi mai mult despre tipurile lacului pentru parchet, să vorbim despre preț. Cât vă vor percepe parchetarii pentru a vă renova parchetul, adică rindeluire, chituire și lăcuire în două straturi? În medie, de la 9 la 13 EURO/mp.

Căutați pe cineva căruia să-i încredințați reparația parchetului? Trimiteți o cerere către parchetarii cu experiență și bine cotați din zona dumneavoastră - gratuit și fără obligații!

Lacuri pentru parchet - tipuri

Împărțirea de bază a lacurilor de parchet este în lac de parchet pe baza de apă și lac de parchet poliuretanic.

Anterior, lacurile poliuretanice pentru parchet erau considerate a fi de o calitate semnificativ mai mare și mai durabile, deoarece erau mai rezistente la uzură. Cu toate acestea, pe măsură ce tehnologia de producție a lacurilor a avansat, acest factor nu mai este decisiv.

Lac de parchet pe bază de apă

Lacul de parchet pe bază de apă aproape că nu are miros în timpul aplicării și uscării. În ceea ce privește calitatea și durabilitatea, nu există nicio diferență semnificativă față de lacul poliuretanic. Sunt mai ușor de folosit și se usucă mai repede decât lacurile de parchet din poliuretan. Cu toate acestea, timpul de uscare a acestora va depinde în mare măsură de grosimea stratului, de temperatura și umiditatea exterioară, de ventilația încăperii...

Cu toate acestea, cel mai mare avantaj al lacului de parchet pe bază de apă este că nu este toxic. În timpul aplicării și uscării ulterioare a lacului, în mare parte singurul lucru care se evaporă este apa.

Există și alte avantaje: atunci când sunt aplicate pe parchet, acestea schimbă doar puțin nuanța lemnului, adică i se păstrează naturalețea. Lacul de parchet pe bază de apă nu se estompează, nu își schimbă culoarea și nu dezvoltă pete gălbui chiar și după ani de utilizare și expunere la soare.

În lacurile pe bază de apă se pot adăuga pigmenți, ceea ce conferă parchetului nuanța și textura dorită atunci când este lăcuit.

Datorită popularității tot mai mari a lacurilor pe bază de apă, prețul acestora a devenit aproape egal cu cel al lacurilor poliuretanice.

Cu toate acestea, este important să spunem că au o rezistență mai mică la uzură, așa că nu sunt întotdeauna cea mai bună alegere pentru zonele cu trafic intens. Atunci când alegeți un lac de parchet pe bază de apă, este indicat să alegeți unul de calitate superioară.

Lac poliuretanic pentru parchet

Lacul de parchet din poliuretan este alegerea tradițională. Creează un strat protector de o calitate excepțională, care va permite parchetului să reziste zeci de ani. Prezintî o rezistență excepțională  la uzură și zgârieturi și este deseori  folosit pentru protejarea parchetului în zonele cu trafic intens.

Lacurile de parchet din poliuretan sunt cele mai rezistente la uzură.

În raport cu lacul de parchet pe bază de apă, lacurile poliuretanice pot schimba nuanța lemnului, conferind parchetului un ton mai cald. Unii consideră acest lucru un avantaj, iar alții un dezavantaj.

Cu toate acestea, lacul de parchet din poliuretan are un dezavantaj semnificativ. În timpul aplicării, dar și pentru un anumit timp după uscare, emit substanțe cu miros puternic, care pot fi dăunătoare sănătății, de aceea este obligatoriu să purtați mască de protecție atunci când lucrați cu ele. Concentrația de vapori în aer poate fi mare.

La aplicarea lacurilor poliuretanice, se emană un miros foarte puternic.

Au un alt dezavantaj important. De-a lungul anilor, ele își pot schimba treptat culoarea, sub influența luminii solare. Acest lucru este evident mai ales când ne uităm la părțile parchetului care au fost acoperite de piese mari de mobilier. Nu își vor schimba culoarea spre deosebire de suprafețele de parchet care au fost expuse la lumina directă a soarelui pentru o lungă perioadă de timp.

Sunt oare lacurile monocomponente sau bicomponente o alegere mai bună? Pentru zonele mai puțin circulate, puteți alege un lac monocomponent, în timp ce pentru zonele cu trafic intens, lacurile de parchet din două componente sunt alegerea cea mai bună.