Făgăraș – orașul de la poalele munților, unde istoria a lăsat mărturii impresionante

Despre Făgăraș

Municipiul Făgăraș, o așezare urbană cu tradiție și un important centru comercial, este situat în partea de nord a Depresiunii Făgăraș, delimitată natural de Munții Făgărașului, cei mai înalți din țară, și de Munții Persani, fiind traversată de râul Olt. Coordonatele geografice ale orașului sunt 45°51 latitudine nordică și 24°51 longitudine estică.

Localitatea se află pe o terasă joasă de pe malul stâng al Oltului, iar vechea albie a pârâului Berivoi, care odinioară traversa centrul orașului, curge acum în partea vestică, datorită unor lucrări de amenajare realizate pentru protejarea municipiului de inundații. În urma anexării satului Galați la Făgăraș, teritoriul municipiului s-a extins și pe malul drept al Oltului.

Țara Făgărașului, alături de Țara Bârsei, a fost din cele mai vechi timpuri un loc de refugiu în fața invaziilor, datorită poziției sale strategice. Teritoriul a făcut parte succesiv din Țara Românească, fiind menționat în titlurile domnești ale lui Mircea cel Bătrân, și din Regatul Ungariei, revenind în cadrul României după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Orașul Făgăraș, cu cetatea sa multiseculară, a fost mult timp centrul politico-administrativ al regiunii. A servit drept reședință de district până în 1886, apoi ca sediu al comitatului între 1886 și 1918, și ulterior ca reședință de județ între 1918 și 1950, devenind un nucleu al vieții economice, politice și culturale din zonă. În urma reorganizării administrative din 1968, fostul județ Făgăraș a fost inclus în actualul județ Brașov, cu reședința mutată în municipiul Brașov.

Cetatea Făgăraș: inima istorică a orașului

Cetatea Făgăraș este unul dintre cele mai importante și bine conservate monumente medievale din România, cu o istorie de peste șapte secole. 

Primele știri documentare, care atestă existența cetății de piatră sunt din 1455, când au fost menționați castelani, iar în anul următor Iancu de Hunedoara, scriind brașovenilor, a amintit de cetatea Făgăraș.

Inițial construită ca o cetate de apărare din lemn, fortăreața a fost transformată ulterior într-o impunătoare structură de piatră și cărămidă. În timpul Evului Mediu, Cetatea Făgăraș a avut un rol esențial în apărarea Transilvaniei de invaziile otomane și tătare. De asemenea, a servit drept reședință pentru voievozi și principi transilvăneni, inclusiv pentru Mihai Viteazul, care a folosit cetatea ca punct de plecare în campania sa de unificare a celor trei mari provincii românești.

Cetatea are o arhitectură impresionantă, fiind înconjurată de un șanț de apărare umplut cu apă din râul Olt. Aceasta îi conferă o imagine impunătoare și o face greu accesibilă inamicilor. În interiorul zidurilor groase ale cetății se află o curte interioară vastă, unde sunt amplasate săli de expoziție și galerii care prezintă istoria regiunii și a cetății. 

De asemenea, Cetatea Făgăraș este locul unor evenimente culturale importante, inclusiv festivaluri medievale, spectacole de teatru și concerte, atrăgând astfel turiști din întreaga lume. Monumentul continuă să fascineze prin frumusețea sa arhitecturală și istoria sa tumultuoasă.

Muzeul Țării Făgărașului

Muzeul Țării Făgărașului "Valer Literat" este dedicat unei vaste regiuni istorice și etnografice, păstrând o colecție valoroasă de documente și mărturii despre locuitorii acestei zone. Fondat în 1923, muzeul a luat naștere datorită colecției etnografice a profesorului Valeriu Literat (1885-1972), o personalitate de seamă a vieții culturale din Făgăraș în perioada interbelică. Inițial, muzeul a funcționat sub egida "ASTREI" și sub custodia colecționarului până în 1951, când a primit un sediu permanent și a devenit o instituție de stat.

În 1973, muzeul orășenesc s-a unit cu secția muzeală creată în Cetatea Făgărașului, care fusese înființată în 1968 și temporar afiliată Muzeului Brukenthal din Sibiu. Până în 1981, muzeul a purtat numele de "Muzeul Cetate Făgăraș", apoi, între 1981 și 2004, a fost cunoscut drept "Muzeul Țării Făgărașului". Din 2004, instituția poartă numele actual, "Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat".

Muzeul Țării Făgărașului "Valer Literat" expune o varietate de colecții valoroase, organizate pe săli tematice. Sala de istorie medievală ilustrează evenimentele importante din perioada în care Țara Făgărașului a fost un domeniu feudal, incluzând monumente reprezentative precum cetatea Breaza și mănăstirea cisterciană de la Cârța. 

Sala de istorie modernă acoperă momente istorice semnificative, cum ar fi Revoluția de la 1848 și Marea Unire, evidențiind și istoria breslelor locale. Sala de ceramică expune produse meșteșugărești din diverse centre transilvănene, iar sala de port și interior țărănesc prezintă costume tradiționale și un interior autentic din Drăguș.

Sala de artă religioasă aduce în prim-plan icoane și obiecte de cult, iar sala de arme prezintă echipament militar din secolele XIII-XIX. Galeria de sculptură "Virgil Fulicea" expune lucrări ale renumitului artist făgărășean, reflectând măiestria și stilul său unic.

Ctitoria Domnitorului Constantin Brâncoveanu : Biserica Sf. Nicolae din Făgăraș

Biserica „Sfântul Nicolae“, ctitorită de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu,  este cel mai vechi lăcaş de cult din Făgăraş.

Deasupra ușii de intrare în pronaos se află o pisanie, cu inscripții săpate în piatră și stema Țării Românești, care ne indică faptul că biserica dedicată Sfântului Nicolae a fost ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Construcția acesteia a fost finalizată în anul 1698, în al zecelea an de domnie al voievodului.

Biserica reflectă în întregime stilul renașterii brâncovenești. Fațadele sunt decorate cu două brâie specifice acestui stil, iar cornișele de sub streașină, realizate din cărămidă aparentă, întăresc această influență arhitecturală.

Pridvorul deschis este susținut de zece coloane octogonale, iar clopotnița, la rândul ei octogonală, se ridică deasupra naosului.

Lăcașul de cult are trei cupole din cărămidă, construite în formă semisferică. Alte elemente caracteristice stilului brâncovenesc includ cele șapte ferestre cu ancadramente din piatră sculptată, precum și ancadramentul ușii, păstrată în forma sa originală.

Casa Căsătoriilor din Făgăraș: un monument de eleganță

Casa Căsătoriilor din Făgăraș este un alt obiectiv arhitectural remarcabil al orașului, un exemplu de clădire urbană de secol XIX, cu influențe neoclasice și baroce. Situată în centrul orașului, această clădire este cunoscută pentru arhitectura sa elegantă și pentru importanța simbolică pe care o deține în comunitatea locală.

Fațada clădirii impresionează prin detaliile ornamentale fine și proporțiile sale echilibrate, care creează un sentiment de monumentalitate și grație. Arhitectura sa îmbină stiluri neoclasice cu elemente decorative de influență barocă, ceea ce îi conferă un farmec deosebit. În interior, Casa Căsătoriilor păstrează elemente de arhitectură neo-românească.

Concluzie

Făgărașul, cu istoria sa bogată și moștenirea culturală diversă, oferă o multitudine de monumente arhitecturale care încântă vizitatorii și îi fac să înțeleagă mai bine trecutul acestui oraș. De la impresionanta Cetate Făgăraș și până la elegantele clădiri urbane precum Casa Căsătoriilor, fiecare colț al orașului spune o poveste. Aceste monumente sunt nu doar o dovadă a măiestriei arhitecturale a generațiilor trecute, ci și o punte către valorile și tradițiile care continuă să definească identitatea Făgărașului astăzi.

Mulțumim CNIPT Făgăraș și Primăriei Municipiului Făgăraș pentru amabilitatea cu care ne-au pus la dispoziție materiale și fotografii ce au stat la baza realizării acestui articol.