Hai la Piatra-Neamț, să descoperi un oraș fermecător și plin de viață

Despre Piatra-Neamț

Piatra-Neamț este situat în Depresiunea Cracău-Bistrița, la o altitudine medie de 310 metri, la granița dintre Carpații Orientali și Subcarpații Moldovei. Municipiul este înconjurat de culmile Cernegura (850 m) la sud, Pietricica (528 m) la est, Cozla (651 m) la nord, Cârlomanu (704 m) la nord-vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest, acestea reprezentând ultima treaptă a Carpaților înainte de Subcarpați.

Cu o istorie oficială de aproape 600 de ani, Piatra-Neamț a fost un important centru comercial în Evul Mediu, locuit de români, sași, maghiari și evrei. Orașul, considerat o bijuterie a Moldovei sub domnia lui Ștefan cel Mare, cel ce a întemeiat Curtea Domnească, este astăzi un oraș primitor, fermecător și plin de viață.

În perioada interbelică, Piatra-Neamț a devenit cunoscut ca "Perla Moldovei", primind în 1924 titlul de oraș turistic.

Municipiul Piatra-Neamț se mândrește cu o telegondolă unică în țară, care traversează orașul, oferind o priveliște spectaculoasă, care include, în zilele senine, Muntele Ceahlău, numit și "Muntele Sfânt al României". De pe vârful dealului Cozla, se poate porni într-o drumeție ușoară pe traseul omologat către „Trei căldări”, o rezervație geologică de marmite eoliene.

Pentru cei dornici de aventură, coborârea cu bicicleta pe unul dintre cele mai vechi trasee de downhill din România este o experiență de neratat, aici organizându-se, de 18 ani, competiția națională de MTB downhill.

Obiective turistice și culturale din Piatra-Neamț

1. Curtea Domnească

Situată pe un platou în jurul căruia s-a dezvoltat actualul oraș Piatra-Neamț, Curtea Domnească este un complex arhitectural impresionant, compus din Biserica „Sf. Ioan Domnesc”, Turnul-clopotniță și Zidul de incintă, care găzduiește Muzeul Curții Domnești. 

Prima atestare documentară a Curții Domnești din Piatra-Neamț datează din 1491, când Ștefan cel Mare menționează într-un act de donație către Mănăstirea Tazlău trei sate „care au fost din ocolul curților noastre de la Piatra”. Curtea Domnească a servit ca centru administrativ al ținutului Neamț și a îndeplinit funcțiile de reședință domnească până în secolul al XVII-lea.

2. Biserica Domnească „Sf. Ioan Botezătorul”

Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, cunoscută și sub numele de „Sfântul Ioan Domnesc”, este unul dintre cele mai bine conservate monumente ctitorite de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Construită între 1497 și 1498 în stil moldovenesc, caracteristic construcțiilor ștefaniene cu influențe gotice, biserica este deschisă permanent turiștilor, oferind un loc de rugăciune și activități religioase continue.

Catapeteasma originală nu mai există, cea actuală fiind instalată în urma lucrărilor din 1868-1873, realizată de „Gherasim monahul și Tănase săpătorul” și pictată de Panaite Mavrodin și C.V. Basarab, inspirată de modelul de la Agapia. Din tezaurul bisericii s-a păstrat un Tetraevangheliar, aflat astăzi la Muzeul Național de Istorie al României. Acest manuscris, scris la Putna în 1502 de ieromonahul Spiridon la ordinul lui Ștefan cel Mare, reprezintă o veritabilă operă de artă, cu ornamentații bogate și miniaturi impresionante. De asemenea, Pomelnicul nou din 1792 oferă o valoroasă cronologie a evenimentelor istorice legate de această ctitorie voievodală.

3. Turnul lui Ștefan cel Mare

Un simbol emblematic al orașului Piatra-Neamț, Turnul lui Ștefan cel Mare, cunoscut și ca Turnul Clopotniță, a fost construit în anul 1499, la un an după finalizarea bisericii din apropiere. Fațada turnului este decorată cu brâuri din cărămidă și faimoasele discuri mici de teracotă smălțuită și colorată. În prezent, în camera clopotelor se află patru clopote: cel mai mare, datând din secolul al XVII-lea, cu o sonoritate unică, un altul din secolul al XIX-lea, și două clopote mai recente.

Primul mecanism de ceas de mari dimensiuni al Turnului Clopotniță a fost adus din Viena în anul 1861. De-a lungul timpului, mecanismul ceasului a fost înlocuit de mai multe ori, iar cel actual a fost instalat în anul 1920, cu sprijinul unor negustori locali. Turnul a servit și ca turn de strajă, locația sa fiind strategic aleasă pentru a oferi o vedere amplă asupra întregii lunci a Bistriței. Străjerii puteau supraveghea drumul ce ducea către Cetatea Neamțului și târgul Romanului spre est, precum și zona Bacăului spre sud.

Istoricii au consemnat faptul că Sfântul Gheorghe Pelerinul a locuit în Turnul lui Ștefan timp de 26 de ani. Născut în 1846 în Șugag, județul Alba, când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic, Gheorghe a venit în Moldova în 1895, atras de numeroasele mănăstiri din zonă. A primit o cameră în turnul clopotniță al bisericii „Sfântul Ioan Domnesc” din Piatra-Neamț, unde a trăit până la sfârșitul vieții sale. După moartea sa, a fost îngropat în cimitirul orașului, iar osemintele sale au fost ulterior mutate la Mănăstirea Văratec. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat, stabilindu-i ziua de pomenire pe 17 august.

4. Pivnița I

În spațiul expozițional al acestei pivnițe sunt prezentate artefacte descoperite în zona Curții Domnești, incluzând monede, obiecte de podoabă și accesorii de vestimentație. Expoziția reconstituie echipamentul militar medieval, cum ar fi platoșa, cămașa de zale, coiful, scutul, și armamentul specific acelei perioade, precum spade, săbii, topoare și arcuri cu săgeți.

De-a lungul coridorului de acces și în traveea de sud sunt amplasate panouri informative și ilustrative care descriu originile și evoluția târgului medieval, istoricul și dezvoltarea Curții Domnești din Piatra-Neamț, precum și rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în pivnița Casei Domnești.

5. Pivnița II

Această pivniță datează din secolul al XVIII-lea și suprapune alte două pivnițe mai vechi: una din epoca lui Alexandru cel Bun și cealaltă din perioada lui Ștefan cel Mare, ambele făcând parte la un moment dat din ansamblul Curții Domnești. Istoricii susțin că această pivniță avea rolul de beci, unde se păstrau butoaiele cu vin ale domnitorilor Moldovei.

6. Muzeul de artă eneolitică Cucuteni "GHEORGHE DUMITROAIA" Piatra-Neamț

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni a fost inaugurat pe 24 iunie 2005, chiar de ziua municipiului Piatra-Neamț. Clădirea muzeului, construită între 1927-1928 de antreprenorul Carol Zane în stil neo românesc, a fost proiectată de Roger Bolomey, fostul arhitect-șef al capitalei. Muzeul este unic în tematica sa, combinând elemente de istorie, arheologie și artă, și găzduiește cea mai importantă colecție de artă eneolitică din estul Europei.

Beneficiind de o largă recunoaștere națională și internațională, muzeul este dedicat exclusiv artei cucuteniene, prezentând două componente principale: arta decorativă, ilustrată prin vasele bogat ornamentate, și arta figurativă, reprezentată de statuete antropomorfe și figurine zoomorfe. Toate exponatele sunt artefacte de prestigiu ale acestei civilizații, având o valoare artistică și cultică deosebită, fiind considerate veritabile capodopere ale artei preistorice.

7. Muzeul de Artă din Piatra-Neamț

Înființat în 1980, Muzeul de Artă din Piatra-Neamț funcționează într-o clădire emblematică a orașului, construită în 1930 de italienii Carol Zane și Vincenzo Puschiasis. Muzeul cuprinde șase săli, dintre care cinci sunt dedicate expozițiilor permanente, inclusiv holurile, iar una este rezervată expozițiilor temporare.

Muzeul valorifică creațiile artiștilor locali și evidențiază momentele importante din evoluția artei românești, începând cu sfârșitul secolului XIX și până în prezent. Printre operele expuse se numără lucrări ale unor pictori renumiți precum Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Francisc Șirato, Vladimir Frimu, Ștefan Popescu, Samuel Mutzner, Camil Ressu, Ion Țuculescu și Corneliu Baba.

De asemenea, muzeul include o expoziție de sculptură, unde pot fi admirate operele sculptorilor Ion Jalea, Ion Irimescu, Milița Petrașcu, Emilian Celine, George Apostu, Dumitru Pasima și Clement Pompiliu.

8. Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț

Un pilon esențial al vieții culturale din Piatra-Neamț, Teatrul Tineretului și-a început activitatea în 1958 ca o secție a Teatrului de Stat din Bacău. Datorită eforturilor lui Ion Coman, primul său director și o personalitate de seamă a teatrului românesc, teatrul a devenit o instituție independentă în 1961, sub denumirea de Teatrul de Stat din Piatra-Neamț.

Denumirea actuală, Teatrul Tineretului, a fost adoptată în 1967, inspirată de denumirea unei scene germane pe care urmau să joace cu spectacolul ”Afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’„. Astfel, Teatrul din Piatra Neamț căpătă, în 1967, titulatura de Teatrul Tineretului.

Până în 1989, Teatrul Tineretului era cunoscut ca "fenomenul de la Piatra-Neamț", fiind o rampă de lansare pentru tineri actori care au devenit ulterior mari nume în teatrul românesc, precum Horațiu Mălăele, Maia Morgenstern, Virgil Ogășanu, Oana Pelea și Florin Piersic.

Astăzi, Teatrul Tineretului este una dintre cele mai dinamice și inovatoare instituții teatrale din țară, rămânând fidel misiunii sale de a sprijini creatori de teatru aflați la început de drum. Prin programele sale diverse, teatrul oferă publicului din județul Neamț și din întreaga țară spectacole de calitate, inedite și nonconformiste, adaptate noilor realități ale secolului XXI, invitându-i pe spectatori să se implice activ, de la reflecția asupra produselor teatrale până la co-creație.

9. Casa Memorială Calistrat Hogaș

Situată pe Strada Calistrat Hogaș nr. 1, în centrul orașului, această casă este singurul muzeu memorial din Piatra-Neamț dedicat unui scriitor. În această locuință, Calistrat Hogaș a trăit din 1871 împreună cu familia sa. Casa a aparținut socrului său, protopopul Costache Gheorghiu, și a fost parte din zestrea soției sale, Elena "Elencu" Hogaș.

Născut la Tecuci pe 19 aprilie 1847, Calistrat Hogaș a devenit "nemțean" în 1869, când a obținut prin concurs o catedră la gimnaziul comunal din Piatra-Neamț. Casa a fost deschisă publicului în 1939, când Sidonia, fiica scriitorului, a organizat prima expoziție cu obiecte personale ale acestuia. În 1967, Sidonia Hogaș a donat întreaga proprietate statului, dorind să păstreze structura originală a casei intactă. Muzeul a fost deschis oficial în 1969, iar expoziția actuală cuprinde șase încăperi pline de obiecte personale ale scriitorului, inclusiv pălăria, busola, pelerina, și mobilier de epocă.

În curtea casei memoriale se află bustul lui Calistrat Hogaș, realizat din travertin de sculptorul Vasile Aciobăniței în 1963.

10. Clădirea Gării din Piatra-Neamț

Inaugurată pe 2 octombrie 1913, Gara din Piatra-Neamț este un monument istoric de mare valoare, proiectată de antreprenorul italian Carol Zani, care a contribuit și la construirea altor clădiri importante din oraș, precum Teatrul Tineretului, Biserica Precista și Muzeul de Artă.

Gara a jucat un rol important în istoria României, fiind locul de unde, pe 22 iunie 1941, generalul Ion Antonescu a dat ordinul de a trece Prutul, marcând începutul campaniei pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în Al Doilea Război Mondial. În 2006, gara a fost locul unde regizorul american Francis Ford Coppola a filmat scene din filmul "Tinerețe fără tinerețe", bazat pe o nuvelă de Mircea Eliade, cu actori români de renume.

11. Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra-Neamț

Fondat în 1934 de preotul Constantin Matasă, Muzeul de Istorie din Piatra-Neamț a fost primul muzeu exclusiv arheologic din Moldova. Inițial găzduit în Casa Națională Regina Maria, muzeul ocupă din 1980 actuala clădire, construită între 1910-1912 după planurile inginerului Ștefan Burcuș.

Dacă în 1947 muzeul avea o sală de expoziţie cu 14 vitrine şi circa 5000 de piese – în exclusivitate preistorice - numai până în anul 1953 se va ajunge la 27 de vitrine cu materiale expoziţionale şi circa 6638 piese, dintre care multe, acum, din staţiunile dacice sau medievale.

În prezent, colecțiile Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț includ peste 70.000 de piese istorice și arheologice. Printre acestea se evidențiază colecția de artefacte neo-eneolitice, provenite din săpăturile arheologice realizate în stațiunile bine-cunoscute de la Poduri-Dealu Ghindaru, Izvoare-La Izvoare, Bodești-Frumușica, alături de cea de numismatică care are în componență aproape 12.000 de monede, cele mai multe aparținând perioadei daco-romane.

12. Sinagoga Baal Sem Tov din Piatra-Neamț

Sinagoga de lemn "Baal Shem Tov" din Piatra-Neamț, considerată cea mai veche sinagogă din România și posibil din sud-estul Europei, este o mărturie a bogatei comunități evreiești din oraș. Construcția actuală a fost ridicată pe locul unei vechi sinagogi de piatră, în baza unui hrisov din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica.

Sinagoga are o înălțime de 5 metri, fiind practic construită pe jumătate în pământ. Interiorul se prezintă pe două etaje și cuprinde chivotul care adăpostește 14 Torah. Acesta este sculptat în lemn și prezintă trei niveluri, bogat colorate și decorate, dar și un cos cu fructe, simbolul sacrificiilor aduse în Templul din Ierusalim. În mijlocul sinagogii se află Bima, podiumul pe care stă așezat pupitrul de la care se citește Torah. Altarul, suflat cu aur, are o vechime de 250 de ani.

Sinagoga poartă numele lui Baal Shem Tov, întemeietorul hașidismului, un curent care susţinea că oricine poate intra în comuniune cu Dumnezeu. Legenda spune că Baal Shem Tov se retrăgea pe Muntele Ceahlău pentru a se ruga și revenea de Sabat la sinagoga din Piatra-Neamț.

13. Mănăstirea "Peste Vale" din Piatra-Neamț

Mănăstirea "Peste Vale" din Piatra-Neamț este un ansamblu de monumente istorice ce include Biserica de lemn "Schimbarea la Față" și Turnul Clopotniță. Biserica, construită în 1538 în timpul lui Petru Rareș și refăcută de Alexandru Lăpușneanu în 1560, este un exemplu remarcabil de arhitectură moldovenească.

Ridicată din bârne de brad și stejar pe o temelie de piatră, biserica de lemn "Schimbarea la Față" are un plan simplu, în formă de navă. Chenarele ferestrelor și cel al ușii de la intrarea în biserică sunt ornamentate cu încrustații dense care alcătuiesc motive geometrice de o meticuloasă execuție. La ușă, frecventul decor al șnurului în relief reproduce simbolic modelul vechilor portaluri de la intrarea bisericilor Sântului Ștefan cel Mare.

Pe lângă vechimea sa, biserica ,,Schimbarea la Față’’ din cartierul Văleni – Piatra-Neamț este valoroasă mai ales prin icoanele ce s-au păstrat aici de-a lungul veacurilor din care o parte există și astăzi expuse în biserică.

14. Biserica Precista

Biserica Precista, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este una dintre cele mai frumoase biserici din Piatra-Neamț, construită în 1930 de Carol Zane la inițiativa preotului Constantin Matasă și sfințită în 1947.

Icoanele din catapeteasmă sunt lucrate în praf de aur, fiind făcute, se pare, de un pictor grec. Stilul este cel ”Ștefanian” iar planul este cel treflat cu caractere gotice, (contraforturi, talgere și teracote smălțuite). Exteriorul este făcut din beton armat, piatră cioplită și cărămidă presată. Acoperișul cu țiglă smălțuită, are două turle, cu baza octogonală.

La interior, bolta cu stâlpii ce corespund contraforturilor exterioare sunt din beton armat, iar pe acesta este turnul armat, închis înăuntru.

Al doilea turn își are baza pe pridvor iar în interiorul acestuia se află clopotele. Pictura în fresco, ce corespunde stilului bizantin evoluat, a fost executat de frații Profeta din București și Dumitru Irimescu din Piatra-Neamț. Întreaga pictură a fost coordonată și controlată de Pr. I.D.Ștefănescu. Biserica este pictată în întregime, iar culorile predominante sunt galben și grena.

Concluzii

Sperăm că acest articol v-a convins să vizitați cu prima ocazie minunatul oraș Piatra-Neamț. Mulțumim Organizației de Management al Destinației Piatra-Neamț pentru amabilitatea cu care ne-a sprijinit cu informații și fotografii ce au stat la baza realizării acestui articol.