Sângeorz-Băi – file de poveste pe tărâmurile zeiței Hebe

Tărâmul Zeiței Hebe

În mitologia greacă, Hebe reprezenta zeița tinereții, părinții ei fiind Zeus și Hera. Era căsătorită cu Heracles, zeul forței și al puterii. Hebe servea nectar și ambrozie zeilor și putea să redea tinerețea. Încă din 1770 Sângeorz-Băi a fost o localitate celebră datorită minunatelor ape, “Hebe” fiind un brand  sugestiv pentru calitatea izvoarelor cu ape minerale.

Orașul, cunoscut ca stațiune balneoclimaterică, a fost atestat documentar încă din anul 1245, sub denumirea de “Sanct Gurgh”. Totuși, acesta apare menționat pentru prima dată ca loc unde apele minerale au efecte vindecătoare abia în anul 1770, pe o hartă a Imperiului Austriac. În anul 1876, stațiunea a fost redenumită “Hebe”, un nume ce evocă proprietățile curative și revitalizante ale apelor minerale, proprietăți care s-au păstrat până în prezent.

Hotelul Hebe (900 locuri) și câteva vile au definit stațiunea balneară la începutul secolului XX, care a devenit una dintre cele mai cunoscute stațiuni în perioada interbelică și în epoca comunistă. Apele minerale ale stațiunii sunt utilizate pentru tratamente balneoclimaterice la bazele moderne de tratament ale hotelului Hebe și hotelului Someșul.

Hotelul Hebe dispune de 3 secții de balneofizioterapie: hidroterapie, termoterapie și electroterapie. La baza de tratament a hotelului Someșul, sub îndrumarea personalului de specialitate, se pot efectua proceduri complexe pentru tratarea diferitelor afecțiuni, cum ar fi: afecțiuni ale tubului digestiv, afecțiuni hepato-biliare, afecțiuni metabolice și de nutriție, precum și afecțiuni asociate.

Astăzi, Sângeorz-Băi vă așteaptă să descoperiți farmecul acestei așezări, având obiective turistice, culturale și religioase deosebite. Hai să le descoperim împreună.

Obiective turistice

1.  Parcul stațiunii Sângeorz-Băi

Parcul stațiunii Sângeorz-Băi a fost creat în anul 1860, concomitent cu renovarea izvoarelor și extinderea clădirilor de băi. În acea perioadă, au fost amenajate cărări pentru promenadă pe dealul din apropierea izvoarelor. Pe vârful dealului a fost ridicat un chioșc, iar terenul băilor a fost împrejmuit cu un zid de piatră. În acest spațiu, au fost plantați brazi și s-au trasat alei. Amenajat atent într-un cadru natural generos, parcul era ideal pentru turiștii care frecventau stațiunea Sângeorz-Băi în primele decenii ale secolului XX. La acea vreme, parcul juca un rol esențial în traseele de cură urmate de turiștii cazați la Hotelul HEBE, fiind considerat un veritabil izvor de agrement și sănătate.

În 1879, odată cu înființarea Societății pe acțiuni HEBE, s-au desfășurat diverse activități, inclusiv înfrumusețarea parcului. În acest context, a fost amplasată statuia zeiței HEBE, zeița tinereții și sănătății, care însă a fost demontată și pierdută în 1952, cu prilejul renovării izvoarelor.

În prezent, parcul stațiunii Sângeorz-Băi are un aspect diferit. Deși statuia zeiței Hebe nu mai există, parcul găzduiește acum statui și lucrări ale artistului local Maxim Dumitraș. Aleile sunt încă prezente, iar parcul este dotat cu un frumos foișor din lemn, bănci și măsuțe, coșuri de gunoi, și un loc de joacă pentru copii. De asemenea, se poate vedea Centrul Cultural Vila 1, un monument istoric de categoria B, singura vilă rămasă în picioare după căderea comunismului și care este în curs de reabilitare printr-un proiect inițiat de administrația locală.

Vegetatia parcului este abundentă, iar veverițele se plimbă nestingherite printre turiști și copii pe aleile parcului. În scopul creșterii atractivității orașului Sângeorz-Băi ca destinație pentru turismul balnear-medical și eco-cultural, a fost lansat proiectul S.O.S. (Satul-Orașul-Stațiunea) Aqua Primus. Acest proiect se desfășoară în perimetrul parcului stațiunii și al pădurii-parc. 

Pavilionul PRIMUS, aflat în parc, găzduiește o fântână arteziană cu apă minerală potabilă recirculată, unde vizitatorii pot degusta apa minerală carbogazoasă de la Izvorul 6.
Pădurea-parc a stațiunii Sângeorz-Băi oferă posibilitatea explorării traseelor pietonale de cură, cu poteci bătătorite, popasuri în formă de ciupercuțe și pavilioane din lemn integrate perfect în mediul natural. Acestea sunt create în scopuri terapeutice, combinând aeroionizarea negativă cu apele minerale, oferind astfel cure vindecătoare pentru trup și suflet.
Parcul dispune de facilități precum piste de downhill pentru profesioniști, piste de cicloturism prin cele mai frumoase locuri ale orașului, un teren de multisport, o scenă mobilă, un amfiteatru în aer liber și puncte de informare turistică InfoTouch, contribuind astfel la dezvoltarea turismului balnear-medical și eco-cultural.

2. Valea Cascadelor, Cormaia

În vatra orașului-stațiune Sângeorz-Băi, se păstrează toponime vechi din epoca medievală, cum ar fi Valea Cormăii, care include și Valea Cascadelor. Cercetările de teren arată că, în direcția Cormaia, au fost identificate descoperiri paleolitice în punctul numit “Dealul Cormăii”.

Valea Cormăii, după ce traversează o zonă montană formată din roci cristaline, străbătută în sectorul marginal sudic de corpuri eruptive riodacite, se deschide într-un sector de dealuri înalte în apropierea confluenței cu Someșul Mare. Valea Cormăii impresionează prin apele sale repezi și limpezi, cu praguri și cascade, conducându-ne până la confluența Văii Cormăiței cu Valea Vinului, care, prin unire, formează Valea Cormăii.

Legenda spune că această zonă minunată a servit drept adăpost pentru tătari și caii lor. Zgomotul apei care coboară din munte a creat o ascunzătoare perfectă, formând o fortăreață ascunsă între vârfuri de munți. Ruta turistică spre cascadă se deschide prin Valea Cormăii, una dintre cele mai atrăgătoare atracții turistice naturale din nordul României. Cascada se află situată la 4 km de stațiunea Sângeorz-Băi.

3.  Poarta Sărutului, Cormaia

Poarta Sărutului, o construcție remarcabilă situată în peisajul fermecător al Văii Cormaia, cunoscută și sub denumirea de Valea Cascadelor, reprezintă mult mai mult decât o simplă atracție turistică. Este un sanctuar al iubirii și al conexiunii emoționale pentru sufletele pereche, indiferent de vârstă.

În mijlocul unei păduri sălbatice, aerul este încărcat de prospețimea și puritatea naturii. Sunetul plăcut și liniștitor al apei care se revarsă în cascada Cheilor invită inimile să se deschidă și să se conecteze la esența vieții.

Pe aceste meleaguri, timpul pare să își piardă semnificația, iar cei care trec prin Poarta Sărutului sunt cuprinși de magia eternă a momentului prezent. Fiecare pas prin această poartă este ca și cum ai păși într-o altă dimensiune, unde inimile se simt acasă și sufletele se unesc într-un dans al iubirii neîngrădite.

Poarta Sărutului devine astfel un simbol al iubirii pure și al armoniei cu natura, un loc sacru unde timpul își pierde relevanța și unde sufletele își găsesc adevărata cale.

4. Stâna Popas Putredu Moara

În fermecătorul oraș Sângeorz-Băi, un grup de oameni inimoși și-au unit forțele pentru a înființa o Cooperativă Agricolă de Producție. Primul lor proiect ambițios a fost construcția unei stâne la standarde europene, denumită Stâna Popas Putredu Moară.

La aproximativ trei ore distanță de Sângeorz-Băi, stâna din Putredu Moară se bucură de un bazin hidrografic extrem de generos, cel mai amplu din întreaga regiune. Drumul către această stână străbate trei județe – Bistrița, Suceava și Maramureș – oferind călătorilor un traseu lung, dar de o frumusețe captivantă.

Stâna Popas Putredu Moară, situată la o altitudine de 1700 de metri, este o bijuterie ascunsă în splendoarea munților, păzită de impozanta Cascadă a Morilor. Acest loc nu este doar un simplu popas pe traseele montane, ci o destinație în sine, unde frumusețea naturii se împletește armonios cu tradiția autentică și rafinamentul culinar, creând o experiență de neuitat pentru toți cei care îi trec pragul.

5.  Stâna Bârlede, Cormaia

Stâna din Bârlede este bijuteria ascunsă a Sângeorzului, unde te poți cufunda într-o experiență culturală autentică și să explorezi viața pastorală tradițională. Situată în inima munților, această destinație îți oferă șansa de a te conecta profund cu tradițiile și obiceiurile străvechi, mândru păstrate de localnici.

La sosirea ta la Stâna din Bârlede, vei fi întâmpinat de ospitalitatea caldă și sinceră a locuitorilor, care te vor invita să descoperi esența culturii lor unice. Aici vei vedea cum vacile pasc liniștite pe pajiștile verzi, supravegheate cu grijă de ciobani dedicați, respectând ritualuri transmise din generație în generație.

Peisajele montane spectaculoase, aerul curat și produsele naturale direct de la sursă sunt doar câteva dintre deliciile pe care le poți savura în această oază de autenticitate și liniște. Fiecare clipă petrecută la Stâna din Bârlede este plină de farmec și poveste, oferindu-ți ocazia de a te reconecta cu natura și cu tine însuți într-un mod unic și memorabil.

6. Cascada Cheilor

Cascada Cheilor de pe Valea Cormaia este una dintre cele mai faimoase atracții naturale din Parcul Național Munții Rodnei, fiind punctul de plecare pentru diverse trasee montane de dificultate medie, foarte apreciate de turiști. Situată la doar 4 kilometri de Sângeorz-Băi, cascada impresionează prin căderea sa spectaculoasă de 30 de metri.

Drumul către Cascada Cheilor poate fi parcurs atât pe jos, cât și cu mașina. Pe versantul cascadei se întinde un traseu turistic de aproape 1 km, creat pentru a permite vizitatorilor să se bucure de frumusețea montană fără eforturi fizice considerabile, oferind priveliști amețitoare.

Este important de știut că, deși Cascada Cheilor este cea mai impresionantă de pe Valea Cormaia, nu este singura. Valea Cascadelor abundă în cascade, printre care se numără Cucului, Poderei și Detunata, toate fiind deja marcate pe hărțile turistice și așteptând să fie descoperite de iubitorii naturii.

Obiective culturale

1. Muzeul de Artă Comparată

Sub aspect juridic, această secție face parte din Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, având statutul de instituție de importanță județeană.

Muzeul se remarcă prin colecția sa principală, care include lucrări de artă contemporană – sculpturi din lemn, marmură și metal, precum și elemente de pictură, fotografie, grafică, ceramică și porțelan. Aceste lucrări provin de la 135 de artiști invitați la toate edițiile Simpozionului de Artă Contemporană „ART”. De asemenea, piesele etnografice expuse permit vizitatorilor să experimenteze un dialog între trecut și prezent.

Misiunea muzeului este de a reflecta și transmite spiritualitatea regiunii prin artă, respingând conceptul tradițional de muzeu ca simplu depozit al obiectelor istorice. În schimb, muzeul oferă repere și nu informații gata prelucrate, făcând astfel fiecare expoziție o veritabilă operă artistică.

Deși nu este de mari dimensiuni, muzeul își propune să fie un centru de informare în domeniul artei plastice contemporane. Vizitatorii au acces la o arhivă audiovizuală vastă, ce include fotografii, clișee, filme, casete audio și video, CD-uri, în mare parte legate de Simpozioanele organizate, și o bibliotecă axată pe albume de artă. Muzeul a fost organizat în forma actuală în anul 2006 și a fost inaugurat pe 5 mai 2007.

2.  Satul artistic „DOSUL GÂRCIULUI”

Primul muzeu de „land art” din România, situat în Dosul Gârciului, a transformat casa părintească a artistului Maxim Dumitraș într-un refugiu unic pentru artiști. Acest spațiu oferă o oază de liniște pentru cei care doresc să evadeze din agitația urbană și să creeze artă în mijlocul naturii. România rurală a devenit o sursă de inspirație remarcabilă pentru vizitatori, iar proiectul a crescut în timp, adăugând alte cinci case la complex.

În acest „sat artistic”, arta se îmbină armonios cu natura, cu operele de artă integrate în peisajul rural. Pe viitor, sunt planificate tabere de creație și acces deschis pentru turiști, care vor avea ocazia să exploreze această atracție românească unică. Pădurea, casele și muzeul de artă ce s-au înălțat aici au devenit noi puncte de atracție turistică pentru zonă.

3.  Ansamblul monumental “FERESTRE”

Acest punct de atracție culturală, situat pe zidul de piatră care înconjoară parcul din orașul-stațiune Sângeorz-Băi, este marcat de o lucrare de artă din ceramică, fiecare deschidere simbolizând o fereastră. Opera monumentală constă în șase feronerie sculptate în gresie, care au fost supuse unui proces de finisare și recompunere, cu piesele curățate de praf și pregătite pentru glazurare.

Conceptul întreg al acestei lucrări este unul fragmentar, fiecare element fiind strâns legat de esența ansamblului, dar în același timp având caracterul de a forma entități distincte. Aceste „feronerie” sunt atât parte a unui întreg, cât și întreguri în sine, datorită delimitării lor precise.

4.  Vila 1 – Centrul multifunctional “Laurențiu Oanea”

În anul 1927, clădirea combina stilul românesc cu elemente arhitecturale eclectice și neoclasice, reinterpretate într-o manieră românească. Era o construcție impunătoare cu parter, etaj, mansardă și foișor, completată de o terasă orientată spre sud. Foișorul era acoperit cu tablă, iar restul clădirii cu țiglă.

Cu timpul, clădirea a rămas neutilizată și, în ciuda statutului său de Monument cultural de tip B, adică reprezentativ pentru patrimoniul cultural regional, a început să se degradeze vizibil sub influența trecerii anilor.

Astăzi, clădirea, cunoscută acum sub numele de Centru Cultural „Laurențiu Oanea”, a fost reabilitată cu fonduri europene. Face parte din complexul de clădiri istorice, construite acum 75 de ani, destinate inițial cazării turiștilor și persoanelor aflate în tratament. În prezent, Vila 1 a devenit un muzeu al apelor minerale, găzduind și ateliere de meșteșuguri și alte activități culturale, fiind astfel un important spațiu de patrimoniu restaurat și revitalizat.

5.  Centrul multifuncțional pentru tineret

Centrul multifuncțional recreativ din orașul Sângeorz-Băi se remarcă printr-o abordare inovatoare, adaptată nevoilor și intereselor tinerelor generații. Acest spațiu vibrant și dinamic este dedicat exclusiv tinerilor, oferindu-le oportunități variate pentru activități recreative și dezvoltare personală.

Scopul centrului este de a deveni un nucleu social și cultural pentru tinerii din oraș și din împrejurimi, servind drept punct de întâlnire și interacțiune pentru aceștia. Un aspect esențial al centrului este facilitarea exprimării creativității și dezvoltării abilităților organizatorice ale tinerilor prin posibilitatea de a organiza propriile evenimente și activități. Astfel, tinerii pot pune în aplicare ideile lor, creând evenimente care reunesc diverse grupuri de tineri, contribuind la întărirea comunității și promovând colaborarea și implicarea civică.

 Biserici și lăcașuri de cult 

1. Mănăstirea “Buna Vestire”, Cormaia”

Mănăstirea “Buna Vestire” este situată în localitatea componentă a stațiunii Sângeorz-Băi, Cormaia. Biserica de lemn din cadrul acestui ansamblu monahal, cu hramul „Buna Vestire”, declarată monument istoric datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, datarea fiind indicată de forma structurii sale și de elementele decorative; face parte din categoria bisericilor „umblătoare”, care se întorc la locul de unde au plecat, după trei mutări succesive.

Biserica de lemn a fost construită în jurul anului 1636 pe Valea Pleșii, de călugării ortodocși veniți de la mănăstirile Neamț și Putna. O inscripție aflată deasupra ușilor împărătești, consemnează sfințirea acestui locaș de cult ca mănăstire în Valea Mărului între 1749-1751.

Biserica de lemn de la Mănăstirea Cormaia face parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania, ce domină patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din aceste părți. Prin planimetrie și elementele decorative monumentul se înscrie în seria de biserici de lemn de la mijlocul secolului al XVIII-lea, care cuprind un altar decroșat cu trei laturi îmbinate în unghi drept, un naos cu bolta semicilindrică, un pronaos deasupra căruia a fost amenajată tribuna, un turn cu o galerie deschisă și coiful octogonal. Turnul are baza pătrată și galerie deschisă cu o singură arcadă, iar coiful, având o înălțime medie, este construit pe bază octogonală.

2. Biserica “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” Sângeorz-Băi

Piatra de temelie a bisericii, dedicată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul spiritual al orașului-stațiune Sângeorz-Băi, a fost așezată pe 6 august 2019 de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Construcția propriu-zisă a început în octombrie 2019.

Lăcașul de cult este proiectat de arhitecții Pop Dumitru și Traian Costan, urmând unul dintre proiectele elaborate de vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Ivan.

Pe 8 noiembrie 2020, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a sfințit cele două cruci instalate pe turlele bisericii. Ulterior, pe 13 aprilie 2022, Mitropolitul Andrei a sfințit cele trei clopote montate în turnul clopotniță al lăcașului. Aceste clopote, realizate la Turnătoria „Turbonef” din Râmnicu Vâlcea, au fost achiziționate cu sprijinul unei familii de credincioși și al Primăriei Sângeorz-Băi. Clopotul mare cântărește 300 de kilograme, cel mijlociu 204 kilograme, iar cel mic 107 kilograme.

Noua biserică este construită în curtea bisericii vechi, ctitorită de preotul profesor Ioan Bunea, și este afiliată Parohiei Sângeorz-Băi II. Aceasta servește atât comunității din stațiune, cât și tinerilor care participă la taberele organizate la Centrul Misionar de Tineret „Ioan Bunea”, situat tot în curtea parohială.

Comunitatea parohială este păstorită de preotul Paul Gavriloaie, care este și directorul Centrului Misionar de Tineret „Ioan Bunea” din localitate.

3. Biserica Sfântul Nicolae

Proiectul bisericii a început în anul 1869, fiind realizat de arhitecții Filip Lindorfer și Alexandru Bărbat din Bistrița. Construcția bisericii a durat aproape cinci ani, iar la 14 septembrie 1880, în ziua „Sfintei Cruci”, biserica a fost sfințită de venerabilul profesor Grigore Moisil, în numele episcopului de Gherla, în cadrul unui eveniment deosebit.

Clopotele bisericii au fost comandate și turnate la Budapesta, unul dintre ele fiind achiziționat prin donațiile credincioșilor, iar celălalt fiind donat de preotul Simion Tanco (clopotul popii). Valoarea totală a construcției bisericii a fost de 19.000 de florini aur. Iconostasul a fost comandat la Viena de către Contele Ziki și realizat prin sculptură cu pastă de ulei de bronz grafitat și folie de aur, iar picturile sfinților au fost executate de pictori vienezi. Contele Ziki a acoperit costurile de transport și montare a iconostasului în biserica sfântă.

Între anii 2016 și 2018, sub îndrumarea părintelui Dacian Dumitru Șanta, biserica a beneficiat de lucrări ample de renovare, atât la interior cât și la exterior, realizate în Anul Centenar al Marii Uniri. Proiectul a inclus, de asemenea, construcția unui monument al eroilor în curtea bisericii, grație eforturilor preotului paroh și sculptorului Alexandru Siminic, fiu al Sângeorzului.

Resfințirea bisericii a avut loc pe 23 septembrie 2018, în Duminica a XVIII-a după Rusalii, și a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului. Evenimentul a fost organizat sub îndrumarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, iar la ceremonie au participat PS Părinte Vasile Someșanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, PC Pr. Ioan Dâmbu, protopop al Năsăudului, și preotul paroh PC Pr. Dr. Dacian Dumitru Șanta.

4. Parohia Greco-Catolică „Sfântul Gheorghe” Sângeorz-Băi

Situată în centrul civic al stațiunii Sângeorz-Băi, biserica greco-catolică Sfântul Gheorghe se remarcă prin arhitectura sa sobruasă, reflectând stilul tradițional al construcțiilor din Transilvania din secolele trecute. Intrarea în biserică este evidențiată de o statuie de dimensiuni naturale a Sfintei Fecioare Maria și de bustul Cardinalului Iuliu Hossu, una dintre personalitățile de frunte ale Marii Uniri din 1918, care a citit „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba-Iulia”.

În anul 2017, biserica Sfântul Gheorghe a beneficiat de o renovare amplă, care a inclus finisarea pereților interiori, zugrăvirea atât a interiorului, cât și a exteriorului, și înlocuirea mobilierului, inclusiv a Mesei Altarului, Mesei Proscomidiei și a Tabernacolului. Locuitorii au contribuit cu donații substanțiale, alături de sprijinul Episcopiei de Cluj-Gherla și al Consiliului Local al orașului.

În interiorul bisericii au fost așezate moaștele Fericitului Vladimir Ghika, ale Sfântului Augustin de Hipona și ale mamei sale, Sfânta Monica. După finalizarea lucrărilor de renovare, biserica a fost resfințită într-o ceremonie la care au participat mulți locuitori din Sângeorz-Băi, pe 29 august 2017.

5. Centrul Misionar “Ioan Bunea”

Centrul de Tineret Ioan Bunea din stațiunea Sângeorz-Băi, numit în onoarea unui adevărat misionar, este o inițiativă destinată să cinstească memoria fostului preot-pedagog și să continue eforturile sale.

Înființat la inițiativa Mitropolitului Andrei, care a pus piatra de temelie în anul 2012, centrul este situat în apropierea parcului central din Sângeorz-Băi. Lucrările au fost finalizate în mai puțin de trei ani, rezultând într-un complex de construcții format din două corpuri interconectate printr-o pasarelă.

Centrul de Tineret Ioan Bunea oferă și facilități de cazare, dispune de camere ce pot găzdui până la cinci tineri fiecare, având în total 65 de locuri. În curte au fost amenajate terenuri sportive și de joacă, pentru a încuraja activitatea fizică și menținerea sănătății.

Destinat tinerilor, centrul promovează educația în spirit creștin și formarea acestora ca membri activi ai comunității locale, facilitând socializarea pe baze morale sănătoase. Se organizează aici diverse activități educaționale și recreative, inclusiv tabere, cursuri, sesiuni de comunicări și întâlniri cu duhovnici.

Recent, în curtea centrului, comunitatea din Sângeorz-Băi a început construcția unei biserici-miracol, un proiect ce continuă să se dezvolte sub îndrumarea Preotului Paul Gavriloaie.

6. Biserica Sfântul Ioan Botezătorul – Parohia ortodoxă Sângeorz-Băi III

Biserica este situată în apropierea Someșului Mare, pe locul unei vechi biserici de lemn, monument istoric, cu hramul „Buna Vestire”, adusă în anul 1840 de la mănăstirea Cormaia. Biserica de lemn a fost construită în anul 1636 de către preoții vremii, pe locul unei mănăstiri mai vechi, de la care s-au păstrat icoanele prorocilor. Iconostasul acestei biserici a fost pictat în Rusia, la renumita Lavra Pecerska, așa cum indică inscripția de pe ușile împărătești. În anul 2004, biserica a fost demontată și restaurată de meșteri autorizați, fiind readusă la mănăstirea Cormaia.

În anul 1995, au început lucrările pentru construirea noii biserici, datorită eforturilor preotului paroh Mihai Irimia, sprijinit de membrii Consiliului și Comitetului parohial. Proiectul bisericii, cu formă de cruce, a fost realizat de arhitectul Toma Hulpe. Pictura interioară a fost realizată în tehnica frescă de pictorul Popa Nicolae din București între anii 1997-1999, inclusiv icoanele de la iconostas. Iconostasul a fost realizat de meșterul Pop Dumitru din orașul Sângeorz-Băi, iar ușile împărătești au fost lucrate de Ioan Gușă din Rodna.

7. Parohia ortodoxă “Sfântul Nectarie” Cormaia 

Parohia Ortodoxă din Cormaia, localitate administrativă a orașului Sângeorz-Băi, din Protopopiatul Năsăud, a fost înființată ca parohie de sine stătătoare la 1 septembrie 2011, desprinzându-se din Parohia Sângeorz-Băi III.

Noua biserică, cu hramurile „Sfântul Ierarh Nectarie” și „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, a fost construită în stil bizantin între anii 2012-2013, având planul în formă de cruce greacă. Piatra de temelie a fost așezată pe 26 aprilie 2012, de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, iar paroh era preotul Florin George Moldovan. Construcția a fost realizată pe un teren donat de familia Filimon și Nina Siminic, în memoria fiului lor unic, Constantin Maximus, aceștia contribuind de asemenea la mai multe aspecte esențiale ale lucrărilor.

Biserica, de dimensiuni mici, se remarcă prin pereții săi albi care se integrează armonios în peisajul verde din jur. Este proiectată să primească aproximativ 150 de credincioși și urmează stilul bizantin, cu planul în formă de cruce greacă. Culorile calde ale picturii bizantine adaugă un aer de intimitate slujbelor religioase, invitând credincioșii la rugăciune.

8. Parohia Greco Catolică “Sfântul Ioan Botezătorul Cormaia”

În numele Sfintei Treimi, piatra de temelie a Bisericii Greco-Catolice din Cormaia, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, a fost sfințită pe 23 mai 1999, pe terenul donat de familia Jarda Maxim și Lucreția.

Pe 17 septembrie 2000, biserica a fost sfințită de către Înalt Preasfințitul George Guțiu, Arhiepiscop ad personam al Eparhiei de Cluj-Gherla, cu sprijinul Părintelui Nicolae Jarda, protopop de Rodna și administrator parohial, precum și al Consiliului Parohial.

În 2018, s-au efectuat lucrări de renovare în interiorul bisericii, inclusiv înlocuirea Mesei Altarului și Mesei Proscomidiei. Pe 25 august 2019, Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, Eparh al Eparhiei de Cluj-Gherla, a sfințit Sfânta Masă, așezând în ea moaștele Fericitului Arhiereu Hossu, martir pentru credință. Această sfințire a avut loc în timpul Pontificatului Sanctității Sale Papa Francisc, iar la Blaj, Arhiepiscop Major era Cardinalul Lucian Mureșan.

Sângeorz Băi este un loc minunat din Transilvania, unde bogația apelor minerale se combină cu frumusețea deosebită a naturii. Dacă vrei un strop de relaxare şi dorești să vizitezi aceste meleaguri, Sângeorz-Băi te așteaptă cu drag iar oamenii primitori și harnici te vor ajuta să faci din sejurul tău o experiență de neuitat.