Să punctăm așadar câteva din cele mai interesante repere arhitecturale ale Constanței.
În continuare:
- 1. Biserica Armenească
- 2. Biserica Bulgară Sf. Nicolae
- 3. Biserica Catolică Sfântul Anton
- 4. Biserica Greacă "Schimbarea la Față"
- 5. Casa cu Lei
- 6. Casa Hrisicos
- 7. Catedrala Ortodoxă "Sfinții Petru și Pavel"
- 8. Moscheea Carol I
- 9. Muzeul de Artă Populară
- 10. Muzeul de Artă Constanța
- 11. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
- 12. Tribunalul Constanța – fosta Reședință Regală
1. Biserica Armenească
Biserica armenească este o mărturie a viețuirii poporului armean pe pământuri dobrogene și se înscrie pe harta multiculturalității constănțene. Etajul este amenajat ca sală de rugăciuni, iar parterul adăpostește birourile și sala parohială. Clopotnița tipic armenească a fost adaugată în 1990 după proiectul arhitectului Dan Rusovan, cu prilejul unor lucrări de renovare. În 1998-2002 s-au executat lucrări la interior, acoperis și fațade. Interiorul prezintă elemente specifice artei medievale armenesti și icoane de mari dimensiuni.
2. Biserica Bulgară Sf. Nicolae
Biserica fost construită de către Comunitatea bulgară din Constanța în 1890, în stil neobizantin, iar pictura a fost executată de Ioanid Bătrânul. Biserica a funcționat drept catedrală a orașului între 1941-1946, deoarece Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel fusese bombardată. După demolarea bisericii luterane de pe bd. Tomis, comunitatea evanghelică luterană și-a ținut slujbele în acest lăcaș între anii 1975-1987, iar pictura a fost acoperită. Apoi a fost preluată de Episcopia Tomisului și a trecut la cultul ortodox român.
3. Biserica Catolică Sfântul Anton
Biserica romano - catolică cu hramul Sf. Anton a fost construită în anii 1935-1937, în timpul pontificatului Papei Pius al XI-lea (1922-1939) și în timpul domniei Regelui Carol al II-lea al României (1930-1940), pe locul unei capele catolice din 1886, de către arhitectul Romano de Simon din Bucuresti, în stilul romanic lombard, specific bisericilor din nordul Italiei, cu un turn campanilă și paramentul exterior din caramidă aparentă. Interiorul este tratat tot cu caramidă aparentă, cele două galerii laterale superioare fiind susținute de coloane de marmură, cu capiteluri compozite. Peste naos se ridică cupola hexagonală la exterior, cu interiorul circular având un diametru de 7 m, iar volumul bisericii este dominat de campanila vizibilă din depărtare în silueta Peninsulei Constanța.
4. Biserica Greacă "Schimbarea la Față"
Biserica cu hramul "Metamorphosis"(Schimbarea la Față) a fost construită în perioada 1863-1867 prin contribuția comunității grecești din oraș, cu aprobarea sultanului Abdul Aziz. Construcția, executată conform planurilor arhitectului grec Ioan Teoharidis, cu elemente decorative neoclasice, a fost finalizată în anul 1868. Deoarece trebuia să respecte canoanele impuse de Statul otoman, pentru a nu fi mai înaltă decât geamiile din localitate, biserica nu are turle. Fațada este împărțită în trei registre verticale, prin pilastri cu capitel.
Interiorul este de tip sală, împărțit longitudinal și transversal prin stâlpi poligonali cu capitel fitomorf, ce sprijină un balcon pe trei laturi și a fost zugrăvit de un pictor agiograf de la Muntele Athos.
Scările și pavimentul au fost lucrate din marmură adusă din Grecia. Grecii din oraș și conaționali din Europa au donat bisericii, de-a lungul anilor, obiecte de cult achiziționate de la Constantinopol și Veneția.
5. Casa cu Lei
Clădirea superbă este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale orașului vechi Constanța. Realizată în stil eclectic, cu elemente renascentiste, neoclasice și baroce, clădirea a fost ridicată între anii 1898-1902 de către constănțeanul de origine armeană Dicran Emirzian, fiind atribuită arhitectului Ion D. Berindei. Acesta a proiectat și Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei din București, astăzi Muzeul Național al Muzicii, cele două clădiri având în comun leii ornamentali.
Numele clădirii provine de la cei 4 lei șezând ce domină, la nivelul mansardei, coloanele de pe fațada principală a edificiului.
6. Casa Hrisicos
Clădirea se evidențiază prin stilul său eclectic, cu elemente neoclasice dominante și detalii Art Nouveau specifice începutului de secol XX. Ea a constituit un reper pentru realizarea viitoarelor edificii din Piața Ovidiu, proiectate în principal de arhitectul Adolf Lintz în stil vienez. Este construită pe un teren de 499 mp, are 1.822 mp utili și e formată dintr-un restaurant și un hotel cu 23 de camere și este una din cele mai vechi construcții care s-a păstrat din vechea configurație a zonei.
7. Catedrala Ortodoxă "Sfinții Petru și Pavel"
Este prima biserică ortodoxă construită în orașul Constanța după alipirea Dobrogei la România (1878) și datează din anii 1884-1885, fiind proiectată de arh. Alexandru Orăscu și arh. Carol Benisch, în stil neobizantin, după modelul bisericii „Domnița Bălașa” din București, având aceiași autori. Antreprenorul lucrărilor a fost Henri Guaracino.
Biserica se impune prin monumentalitatea fațadei și prin turla principală înaltă de 35 m. Pictura în frescă a fost executată de pictorul George Demetrescu Mirea și a fost sfințită în 1895. Catapeteasma și stranele au fost proiectate de renumitul arhitect Ion Mincu, părintele Școlii românești de arhitectură.
Candelabrele, policandrele și sfeșnicele, din bronz cu alamă, proiectate de Ion Mincu au fost lucrate la Paris, în atelierele casei André Dorea.
8. Moscheea Carol I
Cea mai mare moschee din România, denumită și Moscheea Regală, a fost construită între anii 1910-1913 din inițiativa regelui CAROL I al României (1839-1914), ca dar pentru comunitatea musulmană din oraș.
Stilul clădirii este o sinteză între stilul neoromânesc bizantin, stilul arabo-egiptean (Moscheea Aqsunqur din Cairo), iar Curtea - de influență maură – după modelul Alhambrei din orașul Granada. A fost construită după proiectul arh. Victor Ștephănescu (1877-1950), cu structura din beton armat, dintre primele în România, proiectată de ing. Gogu Constantinescu (1881- 1965), în antrepriză ing. Ion Niculcea.
Moscheea deține un covor oriental lucrat la Hereke in Turcia, cu suprafața de 144 m², care a aparținut sultanului Abdul Hamid, provenind din insula Ada Kaleh, de pe Dunăre, cu o vechime de peste 200 de ani.
9. Muzeul de Artă Populară
Clădirea a fost proiectată de arh. Ion Socolescu, în stil neoromânesc și a fost construită în anul 1896, pentru a găzdui Primăria Oraşului Constanța. Este primul local pentru Primărie construit de administrația românească după integrarea Dobrogei în Statul Roman în 1878.
10. Muzeul de Artă Constanța
Fosta Școală Primară Mixtă „Principele Ferdinand și Principesa Maria”, clădirea a fost proiectată de arhitectul Ion Socolescu, în stil eclectic clasicist și realizată în anul 1893. După anul1980, clădirea a fost amenajată ca Muzeu de Artă și a fost extinsă cu un corp P+3 în partea de Nord-Vest. Muzeul deține o colecție excepțională de pictură românească, mai ales din perioada interbelică.
11. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Clădirea monumentală proiectată de arh. Victor Ștephănescu, în stil neoromânesc, a fost construită între anii 1912-1921, pe locul unei vechi râpe ce cobora în Port și a funcționat ca Primărie până în anul 1977 când aceasta s-a mutat in noul palat administrativ din Bd. Tomis 51, iar clădirea fost amenajată pentru Muzeul de Arheologie.
Volumul masiv, cu o curte interioară, este încununat cu un turn - campanilă, cu ceas. La etajul 1 se află fosta sală de consiliu, decorată cu pictura în frescă, cu imagini din istoria poporului român, având ieșire în loggia monumentală, cu arcadă în stil brâncovenesc, pe fațada principală spre Piață. Complexul muzeal de istorie și arheologie este completat la exterior de un amplu lapidariu – colecție de pietre mari, sculptate) și de Edificiul Roman cu Mozaic, un monument istoric unic in Europa de Est prin dimensiunile sale.
12. Tribunalul Constanța – fosta Reședință Regală
Clădirea a fost construită între anii 1904- 1906. Este parte din ansamblul de 3 clădiri administrative proiectate de arh. Alexandru Săvulescu și arh. Daniel Renard, în stil secession, alături de Fosta Prefectură, astăzi Cercul Militar (1903-1904) și Tribunalul Constanța, astăzi Judecătoria Constanța (1908-1912). Palatul Regal a fost proiectat într-un stil eclectic, în care se construiau reşedinţele oficiale ale vremii, dar Daniel Renard a adăugat elemente de detaliu Art-Nouveau.
Constanța oferă iubitorilor de istorie, arhitectură și cultură numeroase obiective ce merită vizitate, în orice anotimp.
Mulțumim Direcției Cultură, Educație, Sport, Turism din cadrul Primăriei Municipiului Constanța pentru amabilitatea cu care ne-a oferit detalii și informații despre obiectivele prezentate în acest articol.