Casa Mureșenilor – mărturii istorice și culturale în inima orașului Brașov

Casa Mureșenilor a fost înființată în 1968 ca rezultat al generozității descendenților familiei Mureșianu, care au donat statului român spațiul necesar și o colecție impresionantă de mobilier, pictură, sculptură și, în special, o arhivă de o valoare culturală inestimabilă, cuprinzând peste 25.000 de documente. Contribuind la punerea în aplicare a testamentului cultural al academicianului Iacob Mureșianu, aceștia au oferit ajutor la înființarea muzeului, dedicat memoriei mai multor membri ai familiei lor, ce au fost personalități remarcabile în domeniul cultural și politic al epocii lor.

Arhiva Mureșenilor este una dintre cele mai bogate și valoroase arhive de familie. În cei peste cincizeci de ani în care au fost la conducerea "Gazetei Transilvaniei", Mureșenii au menținut corespondență cu toți liderii politici importanți din zona Ardealului și din alte provincii locuite de români în acea perioadă. În plus față de schimbul de mesaje de natură politică, Arhiva Mureșenilor adăpostește numeroase manuscrise atât ale membrilor familiei cât și ale corespondenților din cadrul ziarului pe care aceștia l-au condus.

Pe lângă corespondența politică, în Arhiva Mureșenilor se găsesc numeroase manuscrise ale Mureșenilor și ale corespondenților ziarelor conduse de ei. Printre cele mai cunoscute și apreciate documente sunt cele legate de istoria Imnului Național “Deșteaptă-te, Române”, creație celebră a lui Andrei Mureșanu. 

Despre ilustra familie a Mureșenilor

Muzeul Casa Mureșenilor este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii românești, cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor. 

Muzeul ilustrează în special viaţa şi activitatea poetului Andrei Mureşianu, autorul Imnului de Stat al României, a publicistului Iacob Mureşianu (1812 - 1887), a fiului său dr. Aurel Mureşianu (1847 - 1909), gazetar, publicist și om politic, continuatorul tatălui la conducerea Gazetei Transilvaniei, şi a compozitorului Iacob Petru Mureşianu.

Încăperile muzeului cuprind exponate de mare valoare, care ilustrează viaţa culturală a Braşovului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Colecţia de artă decorativă şi artă plastică cuprinde piese de mobilier Biedermayer aparţinând familiei, tablouri aparţinând Elenei Mureşianu – prima femeie-artist cu studii de specialitate din spațiul românesc, lui Mișu Popp și Octav Băncilă, precum şi sculpturi realizate de Traian Mureşianu. Arhiva Mureşenilor este una dintre cele mai bogate şi importante arhive de familie.  

Muzeul deţine şi o colecţie de instrumente muzicale interesante. Iacob Mureşianu (1812-1887), format la şcolile Blajului, transmitea generaţiilor de intelectuali ai secolului al XIX-lea mesajul cărturarilor Şcolii Ardelene, potrivit căruia cultura are rolul determinant în evoluţia unei naţiuni.

Iacob Mureşianu venea la Brasov în 1837 pentru a fi profesor al unei şcoli din cetate, pe care va reuși să o transforme în ceea ce a fost Liceul latino-german şi pentru a fi colaboratorul lui George Bariţiu, la primul ziar politic al românilor ardeleni. Organizarea de şcoli a fost o preocupare permanentă, Iacob Mureşianu reuşind să pună bazele mai multor şcoli primare şi să creeze statutele şi programele de studiu în vederea înfiinţării unor facultăţi de drept şi agronomie în limba română.

În 1850 devine proprietarul absolut al Gazetei Transilvaniei, prin intermediul căreia a dus o luptă aprigă pentru obţinerea de drepturi civice şi politice pentru conaţionalii săi. În semn de apreciere a laborioasei sale activităţi pentru unitatea culturală a tuturor românilor, în 1877 este primit în Academia Română.

Andrei Mureşianu (1816-1863) la absolvirea Facultăţii de Teologie din Blaj este adus la Braşov de vărul său, Iacob Mureşianu, pentru a lucra împreună la formarea Liceului latino-german şi pentru a redacta suplimentul cultural al Gazetei, Foaie pentru minte, inimă şi literatură. Poet al Revoluţiei de la 1848, în luna mai a acelui an compune poezia „Un răsunet” pentru care va alege o melodie foarte mult cântată în toate provinciile românesti, „Din sânul maicii mele”.

Lua astfel naştere „Desteaptă-te, Române!”, imnul Revoluţiei de la 1848 şi actualul Imn de Stat al României. Dr. Aurel Mureşianu (1847-1909), fiul lui Iacob Mureşianu, doctor al Facultăţii de Drept din Viena, renunţă la o strălucită carieră juridică în capitala imperiului pentru a prelua în 1878 conducerea Gazetei Transilvaniei, devenind primul ziarist profesionist din Transilvania. 

Foarte activ în viața politică, se află printre fondatorii Partidului Naţional Român, făcând parte aproape în permanenţă din Comitetul Central al acestuia, Gazeta Transilvaniei devenind oficios al partidului.

Este autorul unuia dintre cele două proiecte care au stat la baza Memorandului din 1892 şi s-a numărat printre apărători în Procesul Memorandiştilor, militând pentru dreptul fiecărui cetăţean de a se putea apăra în limba maternă. Iacob Petru Mureşianu (1857-1917), fiul lui Iacob Mureşianu, după doi ani de studii la Politehnica din Viena renunţă pentru a se consacra muzicii. Obține succese remarcabile în timpul studiilor la Viena şi Leipzig, dar la absolvirea Conservatorului, se întoarce în Transilvania pentru a se achita de datoria pe care consideră că o are fiecare intelectual român faţă de poporul său.

Elena Mureşianu (1864-1924), soţia lui dr. Aurel Mureşianu, studiază artele frumoase la Viena.

A fost prima femeie-artist cu studii de specialitate din spațiul românesc. Lucrate în maniera academismului german, portretele Elenei Mureşianu au, pe lângă valoarea artistică, şi o mare valoare documentară. Traian Mureşianu (1864-1901), fiul lui Iacob Mureşianu, bariton la Opera din Viena a fost şi un foarte talentat sculptor. Iuliu Mureşianu (1900-1956), fiul compozitorului Iacob Petru Mureşianu, continuă cu succes vocaţia muzicală a tatălui său, obţinând în anul 1940 premiul George Enescu.

Refacerea expoziției permanente a muzelui „Casa Mureșenilor” – Brașov 2022

Procesul de renovare desfăşurat pentru refacerea expoziţiei permanente din Casa Memorială a Familiei Mureşianu din Braşov a avut loc în anul 2022. Casa Memorială, dedicată ilustrei familii Mureşianu, reprezintă un punct de reper cultural important în regiune, având rolul de a păstra moştenirea acestei familii influente.

Expoziţia permanentă finală a apelat la mijloace multimedia şi tehnologie ultramodernă, pentru a îmbunătăţi semnificativ discursul muzeal, şi pentru a pigmenta şi completa informaţii primite de vizitatori. Astfel, încă de la intrare, aceştia află de pe un panou dotat cu QR code, că există un tur virtual gamificat, intitulat „Secretul Familiei Mureşianu”, care poate să ofere o rută paralelă de vizitare a muzeului la pachet cu un joc de tip quest, în care cel care accesează aplicaţia prin intermediul telefonului personal poate răspunde la 24 de provocări. 

Pe holul principal din muzeu se află o instalaţie multimedia (TV de mari dimensiuni, computer şi boxă) prin care poate fi accesată IA – primul asistent muzeal bazat pe inteligenţă artificială, care este capabil să primească întrebări și să dea răspunsuri corecte la peste 300 de întrebări, furnizând informaţii în limba română despre muzeu, expoziţie şi oraşul Braşov. 

Vizitatorii pot folosi opţional două telefoane inteligente pe care este instalată o aplicaţie care permite furnizarea de informaţii suplimentare de tip realitate augmentată şi realitate virtuală, prin intermediul a: trei ghizi virtuali – personaje istorice costumate conform epocii Mureşenilor ce spun la persoana întâia propria poveste; imagini de tip „picture in picture”; rulări de film de epocă şi reconstituirea dansului de societate ROMANA, creat de Iacob Mureşianu în anul 1850. 

În două dintre cele opt săli de expoziţie se află boxe audio pe care rulează în loop înregistrări cu melodia „Deşteaptă‑te, Române!” – aşa cum se interpreta în secolul al XIX‑lea, sau diverse creaţii ale compozitorilor braşoveni al căror patrimoniu se află în gestiunea muzeului (George Dima, Tiberiu Brediceanu, Paul Richter, Norbert Petri). 

În alte două săli de expoziţie se află videoproiectoare pe care rulează filme cu reconstruirea realizării unui tablou aparţinând Elenei Mureşianu, sau succesiuni de imagini din tipografia Mureşenilor, care a funcţionat în această clădire începând cu anul 1888. De asemenea, în sala cu arborele genealogic al familiei se află o masă interactivă tactilă, pe care vizitatorii pot „atinge” istoria. 

Expoziţia a fost redeschisă în 29 iulie 2022, după aproape trei luni de şantier şi reorganizare, ea fiind foarte bine recepţionată de publicul vizitator, atât în toamna anului 2022, cât şi, mai ales, din anul 2023. Revenirea la normal a societăţii după pandemie, reluarea programului educaţional muzeal propriu şi reluarea activității normale în şcoli au contribuit la creșterea exponențială a numărului de beneficiari ai noii expoziții. 

Mulțumim domnului manager dr. Valer Rus și doamnei muzeograf Marinela Barna, de la Muzeul Casa Mureșenilor, pentru amabilitatea cu care ne-au pus la dispoziție materiale pentru realizarea acestui articol.