Pentru zona

    Descoperă Istoria și Frumusețea Bisericii de Lemn Dragoș Vodă de la Putna

    Articolul a fost citit chiar de 715+ utilizatori
    România este o țară bogată în istorie și tradiții, iar patrimoniul ei cultural și religios este un adevărat tezaur, pe care merită să îl cunoască toți românii. Parte a acestui patrimoniu istoric și arhitectural este lăcașul de cult Biserica de Lemn Dragoș Vodă de la Putna, un loc încărcat de semnificație istorică și spirituală. Această bijuterie arhitecturală se află într-un cadru pitoresc, în județul Suceava, și atrage anual numeroși vizitatori dornici să descopere frumusețea arhitecturii străvechi și spațiul încărcat de spiritualitate. Să descoperim împreună misterele celei mai vechi mănăstiri medievale din România.

    O Scurtă Istorie a Bisericii de Lemn Dragoș Vodă

    Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică", cunoscută și sub numele de Biserica de lemn „Dragoș Vodă", este una dintre cele mai vechi și mai importante biserici de lemn din România. 

    Biserica de lemn de la Putna este un lăcaș de cult ortodox ce datează, conform tradiției, de la mijlocul secolului al XIV-lea.

    În timp, biserica de lemn a fost restaurată și renovată, dar păstrează în continuare elementele arhitecturale specifice epocii medievale. Biserica de Lemn Dragoș Vodă este un exemplu deosebit de valoros al arhitecturii românești, oferind o perspectivă autentică asupra tehnicii și designului din acea perioadă. Biserica a fost ridicată inițial în satul Volovăț. Mutarea bisericii de la Volovăț la Putna a fost realizată, conform mărturiilor istorice, în vremea lui Ștefan cel Mare. Partea de răsărit a bisericii este cea mai veche, fiind datată din primii ani ai secolului al XV-lea.

    Biserica_de_lemn_din_Putna.jpg
    Biserica Dragos Vodă / sursă foto CNIPT Suceava

    Când a fost construită Biserica de lemn ?

    Pentru a se determina vechimea acesteia, în anul 2002, arhitectul român Alexandru Baboș a prelevat 16 probe din structura din lemn vechi a bisericii. Aceste probe au fost analizate în primăvara anului 2003 de către specialistul suedez Hans Linderson, la Laboratorul de dendrocronologie din Lund (Suedia). 

    12 probe din lemn de stejar au fost datate între anii 1399-1402, cu mențiunea că lemnul a fost tăiat cu 50-60 de ani înainte.  Concluziile analizelor lui Baboș și Linderson au fost publicate în lucrarea “Mănăstirea veche de lemn a Putnei în arhitectura medievală românească”, în care este evidențiată valoarea istorică și culturală deosebită a bisericii de lemn de la Putna.

    Manuscrisele străvechi consemnează ani diferiți de construcție a lăcașului. Monografia Putnei realizată de Dimitrie Dan menționează anul 1346, de exemplu. Marele cronicar și vornic Nicolae Costin (1660-1712) a scris despre Biserica de lemn din Putna în opera sa „Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 și de la 1709 la 1711”.

    Biserica de lemn este menționată pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, din anul 2015, cu codul de clasificare SV-II-m-A-05594.

    Biserica_De_Lemn_Dragos_Voda.jpg
    Biserica de lemn Dragoș Vodă / sursă foto CNIPT Suceava

    Arhitectura Bisericii de Lemn Dragoș Vodă

    Una dintre caracteristicile definitorii ale Bisericii de Lemn Dragoș Vodă este arhitectura sa unică. Biserica este construită în stil tradițional.

    Biserica se compune din trei segmente consecutive, capturând trăsături specifice epocilor în care au fost construite. Cea mai veche parte, atât de îndepărtată în timp încât istoria ei se împletește parțial cu mitul, a rezistat până în prezent, reprezentând o bijuterie unică în arhitectura medievală românească.

    Segmentul cel mai vechi al bisericii de lemn este reprezentat de partea sa de est. Datarea sa a fost determinată prin metoda dendrologică în primele decenii ale secolului al XV-lea. În pofida mențiunilor documentare care afirmă că construirea bisericii a avut loc în anul 1353, cercetarea științifică nu confirmă această afirmație. Cu toate acestea, acest lucru nu exclude ipoteza inițială că a putut servi inițial ca necropolă voievodală, preluând astfel rolul unei biserici mai vechi.

    Lemnul vechi păstrează urmele numerotării, utilizate în procesul de demontare și relocare a bisericii. Potrivit tradiției, această biserică a fost adusă din Volovăț în a doua jumătate a secolului al XV-lea, cel mai probabil în ultimul deceniu, sub îndrumarea lui Ștefan cel Mare. Biserica de lemn de la Volovăț a fost înlocuită cu construcția actuală din zid, ctitorită de Ștefan cel Mare între anii 1500-1502.

    Realizată în stilul bazilical, dominant pe parcursul secolul al XIV-lea, biserica este edificată din bârne de stejar cioplite și îmbinate în stilul constructiv tipic caselor țărănești Are o boltă cilindrică ce se desfășoară peste tot spațiul interior, fiind lipsită de turla tradițională cu acoperiș în patru ape. Biserica are 12 ferestre, din care s-au păstrat cele 2 originale de la altar. Acoperișul este acoperit cu șindrilă lucrat în model solzi de pește și împodobit cu 2 cruci de fier.

    Naosul și altarul se pot înscrie într-un dreptunghi 4.77 x 8.25 m. Despărțirea dintre cele 2 încăperi este evidențiată de bârnele din tâmpla originală fiind integrate în actualul iconostas. De altfel și împărțirea în cele 2 spații altar și naos este o trăsătură tipică arhitecturii românești, întâlnită inițial la numeroase biserici de lemn din Moldova. Mai târziu construcția cu 3 încăperi s-a generalizat și a devenit modelul preponderent al bisericilor. 

    Pe peretele din răsărit al absidei este menționat anul  7089 (1580-1581) – probabil momentul unei renovări sau restaurări semnificative. De altfel, pe parcursul istoriei Bisericii, au existat mai multe etape de reparații, având în vedere construcția afectată de carii și trecerea timpului. 

    De-a lungul timpului biserica a suferit mai multe restaurări dintre care doua radicale una in anul 1778 si a doua in anul 1871, când s-au înlocuit bârne din pereți și de la acoperiș care erau putrede sau mâncate de carii.

    Biserica a fost completată ca structură în 1778, când au fost adăugate absidele laterale și pridvorul, lăcașul fiind transformat într-o biserică parohială. Absidele au fost ridicate parțial din lemnele de stejar existente adăugându-se și lemn de molid.

    Intrarea veche din zona vestică a fost înlocuită de o prelungire cu un pronaos al bisericii, realizat din lemn de molid și acoperit cu o boltă interioară. Peretele de la răsărit se termină în 3 laturi înguste iar intrarea în biserică a fost poziționată tot spre răsărit. Vechea structură a fost reparată și iconostasul refăcut.

    Ultima etapă care a modificat arhitectura bisericii s-a desfășurat în anii 1871. Pronaosul a fost prelungit cu o structura fabricată din bârne de lemn de molid iar intrarea dinspre sud a fost înlocuită de cea actuală dinspre apus.

    Începând cu anul 1908, Biserica de lemn de la Putna nu mai are rol de biserică parohială, ci a fost păstrată ca capelă și muzeu. 

    detaliu_lemn_biserica_lemn_Putna.jpg
    Detaliu construcție lemn - Biserica de lemn Dragoș Vodă / sursa foto CNIPT Suceava

    Loc de Pelerinaj și Închinare, Izvor de Spiritualitate

    Putna este un important loc de pelerinaj pentru credincioși, dar și pentru cei pasionați de istorie și arhitectură. Mulți oameni vin aici pentru a se ruga și pentru a căuta liniște și îndrumare spirituală în acest mediu încărcat de tradiție. Atmosfera liniștită și aura de sacralitate fac din această mănăstire un loc potrivit pentru meditație și reflecție.

    În Putna se află și mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt - voievodul care a contribuit la construirea și dezvoltarea mănăstirii, numele său fiind strâns legat de trecutul glorios al Moldovei medievale.

    Biserica_de_lemn_Putna_iarna.jpg
    Biserica de lemn în decor hibernal  - Putna, jud Suceava / sursă foto CNIPT Suceava

    Păstrarea Tradiției și Moștenirii Spirituale 

    Biserica de Lemn Dragoș Vodă de la Putna este mai mult decât o clădire istorică - este o conexiune directă cu trecutul, o comoară de valori culturale și spirituale. Prin conservarea și îngrijirea acestei biserici de lemn, România își păstrează moștenirea istorică vie și o împărtășește cu generațiile actuale și viitoare. Acest loc de închinare și venerare servește ca un pod între timpuri, aducând oameni de diferite credințe și culturi pentru a se conecta cu istoria și spiritualitatea bogată a României. 

    Biserica de Lemn Dragoș Vodă rămâne un loc unic, care nu doar păstrează amintirea trecutului, ci și inspiră și încurajează admirația și respectul pentru patrimoniul cultural al Moldovei.

    Mulțumim CNIPT Suceava și Consiliului Județean Suceava pentru amabilitatea cu care ne-au sprijinit în realizarea acestui articol.

     

    715
    Autorul: Revista Daibau

    Cum v-au fost de folos aceste informații?


    Idei de amenajare a casei

    O revistă cu idei proaspete și sfaturi din partea autorilor noștri pentru amenajarea spațiului de locuit.