Pentru zona

    Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc – un monument arhitectural deosebit din zona Bucovinei

    Articolul a fost citit chiar de 1514+ utilizatori
    Orașul Câmpulung Moldovenesc este una dintre cele mai frumoase așezări din ținuturile Bucovinei. Natura superbă, oameni harnici și primitori dar și istoria străveche te vor convinge să ajungi măcar o dată în această zonă. Un obiectiv arhitectural deosebit este Muzeul Arta Lemnului, ce conține singura colecție etnografică cu peste 15.000 de piese din lemn, din România. Câmpulung Moldovenesc unul dintre centrele civilizației lemnului din România, locuitorii săi ocupându-se cu această îndeletnicire încă din cele mai vechi timpuri.

    Declarată monument de arhitectură de interes local, clădirea care găzduiește azi Muzeul Arta Lemnului este situată pe Calea Transilvaniei nr 10.  Edificiul a fost construit de către Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina, în stil arhitectural eclectic. 

    Momente importante din istoria Muzeului

    La 3 aprilie 1935, a avut loc constituirea Comitetului de inițiativă a edificării Muzeului județean de etnografie și artă populară în Câmpulung Moldovenesc, în scopul colecționării, păstrării și expunerii diferitelor obiecte vechi, în legătură cu trecutul nostru, obiecte evocatoare ale datinilor, ale felului de viață și ale îndeletnicirilor strămoșilor noștri.

    Din comitet făceau parte, pe lângă organele oficiale, profesori, învățători și alți intelectuali ai orașului. De menționat e faptul că din cei 18 membrii ai comitetului, 12 erau cadre didactice.

    În „Apelul adresat întregului județ Câmpulung Bucovina”, se spunea:

    ”E o datorie sfântă a noastră, a tuturora să adunăm și să orânduim tot ce mai poate fi găsit, să ferim tot ce n-a fost încă pierdut pentru totdeauna, să contribuim și noi câmpulungenii, la marea operă de reconstituire a istoriei neamului, clipă cu clipă, așa cum au trăit-o aievea înaintații noștri, pe plaiurile ocolului liber al Câmpulungului, cu un trecut care prezintă atâtea caractere specifice și care încă nu ne sunt cunoscute decât mică parte. 

    Muzeul în care putem vedea rând pe rând obiectele de care se serveau strămoșii în viața lor zilnică, uneltele cu care își lucrau pământul, minunatele izvoare încrustate în lemn de meșteri abili, țesute și cusute de mâna măiastră a bunicelor, înoadă firul trecutului cu cel al viitorului, dând neamului conștiința contunuității lui, a legăturii sufletești dintre generațiile care au fost cu cele care vor fi prin intermediul nostru, legătura care este esența însăși a unui neam.”

    În conținutul lui, „apelul” reproduce apelurile anterioare împărtășite presei de Ion Ștefureac, care spunea: „Avem atâtea lucruri originale de o vechime seculară, care, așezate după un sistem într-un loc anumit, ar pune baza pentru un mare muzeu al neamului nostru, pentru un muzeu  țărănesc. Aceste lucruri – o veche – mărturie – ar forma o scumpă carte a poporului român cu pagini luminoase, din care viitorimea ar putea citi limpede o mare parte din viața sufletească a unui neam întreg.” Ion Ștefureac, Casa țăranului român din Bucovina, în Junimea literară, VI, 1909, nr. 2.

    Muzeul a fost inaugurat la 1 iunie 1936. Pentru realizarea lui au contribuit efectiv Constantin Leontieș, I.H. Sârghi, Ilie Veslovschi, Ion Pâșlea și, mai ales, muzeograful Constantin Brăescu. La baza acestui muzeu stă și colecția întocmită de Ion Ștefureac.

    Muzeul era compus inițial din 2800 de piese (astăzi colecția numărând aprox. 15000). Din pricina vicisitudinilor timpului, multe s-au pierdut, mai ales din lipsa unui local adecvat, muzeul peregrinând din loc în loc. El cuprindea bogate colecții de obiecte casnice: cusături, broderii sculpturi; apoi antichități, piese numismatice, obiecte de cult și piese de științele naturii.

    muzeul_Lemnului_imagine_de_arhiva.jpg

    Fotografia Muzeului „Arta Lemnului” din anul aprox. 1940, pe când funcționa ca Palat administrativ al Județului Câmpulung Bucovina (1925 – 1950), anterior fiind Prefectură și Căpitanat districtual sub ocupația Austriacă

    sursă foto : Colecția de plăci Agfa Ultra – Ojog Traian – Gabriel

    „Muzeul din Câmpulung dezvăluie o lume unică în felul ei,, încărcată de miracol când stai s-o cercetezi pe îndelete, să-i pătrunzi nesfârșita vibrație. Dincolo de dispunerea și selecția riguros științifică, pe compartimente și îndeletniciri, începe tărâmul acela vrăjit, universul sensibil al unor meșteri de demult, în mâinile cărora lemnul se lumina.” George Sidorovici, Oameni și munți. Fișe pentru o monografie a munților, Editura Eminescu, București,1972

    „Profesorii de la Școala de meserii din Câmpulung, Ioan Ștefureac și Ioan Pâșlea, studiind la Viena, au avut prilej să cunoască și să studieze comorile de artă populară, adunete în muzeul etnografic din capitala imperiului habsburgic. Ocupând cel dintâiu o catedră de desen și pictură, iar al doilea cea de sculptură la Școala de arte și meserii din Câmpulung, au cutreierat și unul și altul prin zeci de ani satele de munte, interesându-se de obiectele vechi de întrebuințare zilnică, țărănească, dacă trădau manifestări artistice. Îi interesau mai mult obiectele vechi, care impresionau prin dimensiune fie prin măiestria lor. Se înțelegeau cu proprietarii lor, le cumpărau și le țineau acasă. Le studiau formele și desenele, le completau după simțul lor estetic și le reproduceau în obiectele ce se lucrau în școală, căutând să reînvie vechea artă românească.

    Când se deschide în 1912 noul edificiu al „Școalei” de arte și meserii, se inaugură și un muzeu, care ocupă câteva săli ale școlii și ale cărui comori storceau admirația privitorilor. Așa ceva încă nu văzuse în viața lor. Se putea vedea doar la Viena.

    Sala cea mare a noii școli era ocupată de un car masiv, în întregime din lemn, având o mărime parcă era de pe vremea uriașilor, cu un proțap înainte și unul înapoi.

    Dar anul 1917 a fost un an fatal și pentru școală și pentru muzeu. În vara acestui an de conflagrație mondială, care se apropia de sfârșit un incendiu a mistuit muzeul și o prate a edificiului. Administrația românească repară edificiul, iar muzeul începu să se refacă și el.

    În anul 1935 muzeul cuprindea 2.800 de bucăți și era adăpostit în edificiul școalei. La 1 iunie 1935 devine muzeu județean la inițiativa prefectului Constantin Leontieș. Muzeul județean rămâne în edificiul Liceului Industrial până la deportarea evreilor în Transnistria, când el a fost mutat în templul evreiesc „Havre Gah”, de după Palatul comunal. După întoarcerea evreilor în 1945, muzeul se mută în actualul edificiu vechi al primăriei, în care funcționau mai înainte, Căpitanatul austriac, poliția și biroul populației din Câmpulung, Prefectura apoi Palatul administrativ. Localul a fost reparat prin grija ministrului Emil Bodnăraș (care și-a finalizat studiile la Liceul „Dragoș Vodă” din localitate), cu o subvenție de 200.000 lei.

    Muzeul_Lemnului_imagini_ziua_noaptea.jpg
    Muzeul Lemnului azi / sursa foto : Ojog Traian – Gabriel / Primăria Câmpulung Moldovenesc

    Muzeul Lemnului astăzi

    Cine pătrunde astăzi în acest adevărat sanctuar, închinat artei lemnului, va fi cu siguranţă impresionat de diversitatea formelor de prelucrare a lemnului, de priceperea de a îmbina simplitatea cu rafinamentul, utilul cu frumosul, inspirația mediului rural cu priceperea de a meșteri obiecte unice.

     

    expozitia_permanenta_MAL.jpg
    Expoziția permanentă MAL / sursă foto : Muzeul Arta Lemnului

    Unelte, arme, scule, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, care de lemn (unul cu o vechime de 400 de ani), lăzi de zestre (având peste 250-350 de ani), stâlpi şi uşi de case meşteşugit înflorate. Iată de ce, oricine vizitează această veche comoară de artă ţărănească, iese cu convingerea că a văzut o lume aparte, unică în felul ei, ceva ce nu poți întâlni în nici un muzeu din lume.

    imagini_expo_permanenta_MAL.jpg
    Exponate de preț din Muzeul Arta Lemnului / sursă foto : Muzeul Arta Lemnului
    exponate_MAL.jpg
    Exponate muzeu / sursă foto : Muzeul Arta Lemnului

    Muzeul are 16 săli de expoziție și o secție în aer liber. Secția în aer liber cuprinde trei case tradiționale: Casa Lateș din Câmpulung Moldovenesc, Casa Grămadă din Breaza și Casa Mnesciuc din Ciumârna și o clopotniță, a vechii biserici din Vama.

    Exponatele sunt organizate tematic şi prezintă într-un mod atractiv și logic istoria prelucrării lemnului. Parcurgând sălile muzeului, vizitatorii înțeleg modul în care fiecare bucată de lemn este prelucrată, pot observa uneltele utilizate pentru tăierea şi prelucrarea lemnului, învaţă şi despre tehnicile de ornamentare ale lemnului şi despre folosirea motivelor şi formelor decorative.

    Muzeul_lemnului_exponat_din_lemn.jpg
    Obiecte meșteșugite din lemn, prezente în Muzeu / sursă foto : Muzeul Arta Lemnului
    Clasa_cu_elevi_prof.Georgeta_Zlevoaca.jpg
    Elevi în vizită la Muzeu / sursă foto : Muzeul Arta Lemnului

     

    obiect_din_lemn_Muzeul_lemnului.jpg
    Creații din lemn / sursă foto : Muzeul Arta Lemnului

    Mulțumim Primăriei Câmpulung, CNIPT Rarăul, domnului Ojog Traian și mai cu seamă domnului director al Muzeului Arta Lemnului, pentru amabilitatea cu care ne-au pus la dispoziție materialele necesare realizării acestui articol. Vă așteptăm să vizitați acest muzeu deosebit și să vă bucurați de frumusețea zonei Câmpulung, un plai românesc încărcat de tradiții valoroase. 

    1514
    Autorul: Revista Daibau

    Cum v-au fost de folos aceste informații?


    CăutațI executanțI buni pentru domeniul Arhitect, arhitectură?

    Idei de amenajare a casei

    O revistă cu idei proaspete și sfaturi din partea autorilor noștri pentru amenajarea spațiului de locuit.